Foto: Graeme Sloan / ddp USA / Profimedia
Astfel de concluzii se regăsesc în cel mai recent raport pe țară al Fondului Monetar Internațional. Experții Fondului constată că economia românească traversează o perioadă ambiguă, în care fiecare decizie a autorităților în domeniul politicii economice contează și poate duce la cele mai neașteptate consecințe. Inclusiv din punctul de vedere al stabilității fiscale și al ratingului de țară. Cu toate acestea, investițiile din cadrul programului național de dezvoltare pot atenua parțial presiunea, dar numai dacă reformele structurale sunt finalizate, precizează FMI.
HotNews.ro citează cifre specifice din raportul FMI. FMI estimează că PIB-ul real va crește cu 1,0 la sută în 2025 și cu 1,4 la sută în 2026, ceea ce este modest în comparație cu potențialul economiei românești din ultimul deceniu.
Principala sursă de sprijin pentru creștere va fi accelerarea investițiilor în cadrul PNRR, în timp ce consumul privat va încetini semnificativ din cauza:
– inflației ridicate persistente;
– impozitării mai mari (inclusiv creșterea TVA);
– consolidarea fiscală necesară în 2025-2026.
Exporturile nu vor putea compensa slăbiciunea consumului intern, deoarece costurile forței de muncă cresc mai rapid decât productivitatea muncii, subminând competitivitatea externă.
Ca o concluzie, experții FMI caracterizează în raportul lor România drept o țară aflată într-un echilibru fragil: cu creștere economică, dar sub potențial; cu inflație în scădere, dar încă prea ridicată; cu investiții europene continue, dar cu risc fiscal real; cu reforme ambițioase pe hârtie, dar întârziate în practică.
Pe această bază, FMI consideră că factorul-cheie în perioada 2025-2026 va fi încrederea: fiscală, instituțională și de guvernanță. Fără aceasta, ratingul unei țări, costurile de finanțare și perspectivele de creștere rămân vulnerabile.
