Poluarea Nistrului se deplasează în aval - a fost introdus regimul de pericol ecologic
Potrivit Centrului național de gestionare a crizelor, concentrațiile de substanțe nocive detectate variază de la o oră la alta și de la o secțiune la alta a râului. De la detectarea scurgerii de substanțe poluante, autoritățile competente au activat mecanisme de monitorizare continuă a situației. În punctele critice au fost instalate bariere antipoluare și materiale absorbante, se prelevează continuu probe de apă și rezultatele analizelor sunt evaluate în timp real.
„Este important să subliniem faptul că râul Nistru este o apă curgătoare și poluanții nu rămân într-un punct fix, ci sunt purtați de curent. Prin urmare, concentrațiile variază în momente diferite și în diferite părți ale râului. În prezent, există indicii clare că valul de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavca (Soroka) se înregistrează depășiri ale standardelor admise pentru produse petroliere și hidrocarburi aromatice. Chiar dacă în unele puncte valorile revin temporar în limitele admise, substanța continuă să curgă în valuri, ceea ce face dificilă previzionarea cu exactitate a evoluției situației”, a declarat Sergiu Diaconu, directorul centrului.
În acest context, autoritățile își propun să prevină realizarea riscurilor, dată fiind importanța vitală a râului Nistru pentru aprovizionarea cu apă a cetățenilor.
Prin urmare, s-a decis trecerea la un regim mai intens de gestionare a situației și introducerea regimului de pericol ecologic timp de 15 zile în unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul râului Nistru. Printre acestea se numără raioanele Drochia, Soroca, municipiile Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, municipiile Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale de pe malul stîng al Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Donduseni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan-Vodă.
De ce este necesar acest regim
„Regimul de pericol ecologic nu înseamnă că situația a devenit critică, ci doar că autoritățile introduc în prealabil un mecanism legal pentru a preveni agravarea ei”, a specificat Diaconu.
Acest regim pune la dispoziția autorităților câteva instrumente importante:
În primul rând, le permite să consolideze măsurile tehnice, inclusiv instalarea de bariere antipoluare suplimentare și de sisteme de captare a poluanților în puncte strategice de pe râu.
În al doilea rând, face posibilă restricționarea temporară a captării și utilizării apei în sectoarele în care analizele indică niveluri excesive, pentru a preveni contaminarea sistemelor de alimentare cu apă.
În al treilea rând, regimul de risc pentru mediu permite mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare, inclusiv utilizarea activelor din rezervele de stat, utilizarea unităților de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care au sosit în sprijinul Republicii Moldova prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
În plus, decizia creează un cadru pentru gestionarea operațională a tuturor instituțiilor implicate, sub îndrumarea strategică a Centrului Național pentru Gestionarea Crizelor și coordonarea sectorială a Ministerului Mediului.
„Prioritatea activității noastre rămâne clară: siguranța oamenilor, protecția mediului și gestionarea promptă și responsabilă a situației”, a declarat prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul ședinței de urgență a Guvernului convocată duminică, 15 martie.
Cele mai mari orașe au convocat, de asemenea, comisii pentru situații de urgență
De menționat că și primarul general al capitalei, Ion Ceban, a convocat astăzi ședința Comisiei pentru Situații de Urgență a municipiului Chișinău.
„Noi asigurăm cu apă circa 1 milion de cetățeni, adică aproximativ jumătate din populația țării. Prin urmare, este important pentru noi să cunoaștem situația reală – nu de la televizor, nu din scrisori oficiale și nu atunci când reprezentanții IRB sunt trimiși la noi. În prezent, specialiștii noștri prelevează zilnic probe de apă din Nistru în diferite puncte: Naslavcea, Kureșnița, până la baraj și în spatele acestuia, precum și în districtele Vadul-lui-Voda și Dubăsari. În două locuri au fost construite baraje de protecție până la zona de captare a apei”, a spus Ceban.
Municipalitatea din Bălți a convocat și o comisie municipală pentru situații de urgență. Potrivit primarului Alexandru Petkov, situația este deosebit de critică pentru Bălți, deoarece apeductul Soroca este singura sursă de apă potabilă pentru oraș. Municipiul Bălți va restabili fântânile arteziene, va utiliza surse alternative de apă pentru aprovizionarea orașului și a obiectelor de importanță socială, precum și va distribui apă prin cărători până când fântânile vor fi puse complet în funcțiune.
