Aceste date sunt citate de The Guardian, care se referă la rezultatele unei analize rapide efectuate de specialiști de la Universitatea din Mannheim și de la Banca Centrală Europeană.
Astfel de evaluări sunt menite să determine autoritățile diferitelor țări și structurile internaționale să fie mai atente la „agenda climatică” și să caute urgent soluții pentru a reduce impactul negativ al dezastrelor naturale asupra economiei și vieții cetățenilor.
În același timp, autorii studiului au subliniat că au aplicat o metodologie diferită de metodologia obișnuită de calculare a pagubelor economice ca urmare a dezastrelor naturale. În timp ce, în mod normal, în astfel de cazuri sunt luate în considerare doar efectele directe, cum ar fi activele distruse sau pierderile din asigurări, autorii noului studiu au utilizat, de asemenea, relațiile istorice dintre fenomenele meteorologice extreme și producția economică pentru a lua în considerare efectele indirecte. Acestea sunt costuri economice, cum ar fi orele de lucru limitate pentru lucrătorii din construcții în timpul valurilor de căldură sau întreruperile în trafic după ce inundațiile afectează căile ferate.
Analiza rapidă a arătat că Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria au fost cele mai afectate de valurile de căldură și de alte anomalii meteorologice în acest an. Au urmat alte țări mediteraneene: Spania, Italia și Portugalia.
Autorii studiului au calificat estimările drept „conservatoare”, deoarece nu includ pagubele provocate de incendiile forestiere record care au cuprins sudul Europei în luna august și nici impactul cumulat al mai multor catastrofe meteorologice în același timp.
Potrivit Centrului Comun de Cercetare al Centrului European pentru Știință, incendiile au afectat aproape 440 000 de hectare din zona euro de la începutul anului 2025, dublu față de media înregistrată în aceeași perioadă începând din 2006.
