Această opinie a fost exprimată de analiști, care au subliniat că rezervele acoperă doar pentru scurt timp deficitul, fără a elimina problemele structurale ale cererii și ofertei. Incertitudinea actuală cauzată de războiul din Orientul Mijlociu depășește volumul livrărilor din depozite.
Wall Street Journal a scris că AIE a propus deschiderea rezervelor, iar volumul ar putea depăși 182 de milioane de barili. Țările membre ale AIE ar avea aproximativ 1,2 miliarde de barili în stocurile de rezervă. La rândul său, Financial Times afirmă că eliberarea rezervelor de petrol de către țările G7 nu va stabiliza piața mondială, mai ales dacă conflictul se prelungește.
Prețurile vor reveni la nivelul lor inițial abia în 2027
Taxele și inflația reprezintă mai mult de 65% din costul final al combustibilului, astfel încât scăderea prețului petrolului are un efect redus asupra prețului la benzinărie. În unele cazuri, după cum subliniază analiștii Finam, rezervele de petrol nu mai salvează economia de o criză a carburanților. Se preconizează că prețurile ridicate ale petrolului vor continua să pună presiune pe costurile carburanților în Europa și la nivel mondial.
„Ne așteptăm ca unele perturbări pe termen scurt ale fluxurilor de petrol și suspendările de producție asociate, împreună cu o primă de risc continuă, să mențină prețul țițeiului Brent la 91 $/b în al doilea trimestru al anului 2026 (2Q26). În urma restabilirii aprovizionării cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, ne așteptăm ca producția mondială de petrol să continue să depășească consumul în perioada de prognoză, ceea ce va duce la creșterea stocurilor mondiale de petrol cu o medie de 1,9 milioane barili/zi în 2026 și în T226. Creșterea stocurilor de petrol va pune din nou presiune asupra prețurilor și ne așteptăm ca Brent să scadă la 70 $/b în T4 2026 și la 64 $/b în 2027”, prevăd aceștia.
Valutele reacționează la petrol
Un nou val de creștere a prețului petrolului a ridicat dolarul. În ultimele 24 de ore, prețul țițeiului Brent a urcat la 100 $/baril, față de 86 $/baril marți. Acest factor a avut, cum era de așteptat, un impact pozitiv asupra comportamentului dolarului: DXY a revenit la 99,5 în această dimineață. În acest context, euro testează acum minimele anului la 1,154.
Lira sterlină britanică se comportă ceva mai calm, iar GBP/USD se tranzacționează joi în jurul valorii de 1,338. Japonia este puternic dependentă de achizițiile de petrol, astfel că perechea USD/JPY este acum aproape de maximele anuale, în jurul valorii de 159,3. Această limită de rezistență a fost deja testată în ianuarie. Cursul de schimb USD/CNY a crescut cu 0,15% astăzi, iar USD/CNY se tranzacționează acum în apropiere de 6,88.
Indicele dolarului a făcut o inversare bruscă marți: de la nivelul de 98,5 a crescut la 99,5 până joi, adică a adăugat 1%. Nivelurile actuale ale DXY sunt cele mai ridicate niveluri atinse de când a început războiul cu Iranul la începutul acestei luni.
Traderii continuă să urmărească îndeaproape evenimentele din Orientul Mijlociu, deoarece acestea influențează puternic piețele petroliere și, prin intermediul lor, piețele valutare. Cu o zi mai devreme, prețurile petrolului au scăzut pentru scurt timp, pe fondul unor rapoarte conform cărora țările se pregătesc să elibereze rezervele strategice.
Dar piața nu a reacționat puternic la planurile AIE de a elibera 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale, deși aceste volume sunt cele mai mari din istorie. Ca parte a acestui plan, SUA vor elibera 172 de milioane de barili de petrol începând de săptămâna viitoare.
În ultimele 24 de ore, prețul petrolului a revenit în zona de 100 $/baril, adăugând aproximativ 18% de la minimele săptămânale. Motivul pentru un nou val de creștere a prețurilor au fost rapoartele privind noi atacuri asupra navelor din apele Golfului Persic și închiderea terminalelor petroliere. Irakul a oprit încărcarea și transportul de petrol din cauza atacurilor iraniene. Această creștere a prețurilor este de așteptat să împingă inflația în sus și să crească costul împrumuturilor la nivel global.
Spirala inflaționistă începe să se dezlănțuie
Dacă războiul se prelungește și blocarea strâmtorii persistă, lumea se va adapta la această realitate și va stabili noi rute de aprovizionare. Va fi mai scump și mai incomod, dar mai sigur. Dar prețurile petrolului vor rămâne la niveluri ridicate pe termen lung.
Efectul deplin al creșterii prețurilor la energie nu a fost încă realizat. Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a crescut miercuri la 4,24 %, cel mai ridicat nivel din ultima lună, și sprijină acum dolarul.
Statisticile publicate ieri au arătat că rata anuală a inflației din SUA în februarie a rămas la nivelul din ianuarie de 2,4%, în conformitate cu așteptările. Nivelurile actuale sunt cele mai scăzute din mai 2025. Pe o bază lunară, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,3%, accelerând ușor de la 0,2% în ianuarie și în conformitate cu previziunile.
Între timp, inflația anuală de bază, care exclude alimentele și energia, a rămas neschimbată la 2,5%, la fel ca în ianuarie, și aproape de cel mai scăzut nivel din 2021.
Aceste cifre privind inflația arată bine, dar nu înseamnă mare lucru în acest moment. În contextul evenimentelor de la începutul lunii martie, aceste date pot fi considerate total depășite. În martie asistăm la un vârf al prețurilor la energie, astfel încât raportul privind inflația din martie, care va fi publicat la jumătatea lunii aprilie, este cel care va reflecta creșterea datorată prețurilor la benzină și logistică. Datele privind inflația din martie vor perpetua probabil scenariul „mai ridicat pentru mai mult timp”.
UE va lua măsuri
Euro a început să piardă din nou teren în ultimele 24 de ore pe fondul unei noi creșteri a prețurilor petrolului. În această dimineață, EUR/USD se tranzacționează în jurul valorii de 1,155, aproape de minimele anuale, deoarece persistă riscul ca conflictul din Orientul Mijlociu să se prelungească și să conducă în cele din urmă la o inflație mai mare în zona euro.
Un factor de susținere pentru euro este reprezentat de perspectivele politicii monetare a BCE, care s-a orientat acum către o poziție mai strictă. Participanții la piață pun din ce în ce mai mult preț pe cel puțin o creștere a ratei dobânzii de 25 p.p. în acest an, deși acest lucru nu era așteptat la sfârșitul lunii februarie.
Dacă petrolul continuă să se tranzacționeze în jurul valorii de 100 de dolari/baril, autoritatea de reglementare ar putea majora rata de bază de mai multe ori în acest an, cred experții. Marți, șefa BCE, Christine Lagarde, a confirmat că banca centrală se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a reduce inflația, în ciuda creșterii actuale a prețurilor la energie.
În Moldova – „totul este calm”
Prețurile la A-95 și motorină continuă să crească zilnic, deoarece țara este total dependentă de importuri și de cotațiile mondiale, rezervele interne rămânând pentru o perioadă critic de scurtă.
Prețurile carburanților au un dublu impact asupra economiei Republicii Moldova: direct prin coșul de prețuri de consum și indirect prin costurile de producție și logistică. Impactul direct și indirect al crizei combustibililor asupra inflației ar putea deveni vizibil în curând.
O creștere de 10% a prețurilor la combustibili poate adăuga aproximativ 2,4% la indicele general al prețurilor de consum (0,5% – contribuție directă, 1,9% – datorită creșterii costului altor bunuri și servicii). Deși dinamica actuală a scăderii prețurilor la energie de la începutul anului dă un anumit decalaj în timp.
În pofida volatilității, în februarie 2026, prețurile la combustibili în Moldova erau cu 3,4% mai mici decât cu un an mai devreme, ceea ce a exercitat o presiune dezinflaționistă asupra economiei. Și în această situație, Banca Națională a Moldovei are timp să se „gândească” dacă să lase rata de bază neschimbată (reducerea ratei la sfârșitul anului 2025 de la 6% la 5% a avut ca scop susținerea cererii pe fondul încetinirii inflației).
În cazul în care prețurile mondiale ale petrolului sau ale gazelor importate cresc peste previziuni în T2 și T3 2026, BNM poate suspenda relaxarea politicii sau poate începe să majoreze ratele pentru a ancora așteptările inflaționiste. În plus, BNM monitorizează îndeaproape cursul de schimb al leului, iar slăbirea acestuia odată cu creșterea simultană a prețurilor mondiale la petrol ar putea spori presiunea inflaționistă, forțând banca să ia măsuri mai stricte.
