Evenimentul a avut loc în ajunul Zilei Memoriei și Recunoștinței, care este marcată anual la 2 martie, ziua în care a început conflictul militar de pe Nistru în 1992, când Moldova își amintește de soldații care au căzut pentru independența și integritatea teritorială a țării.
Reintegrarea trebuie să fie prioritatea nr. 1
„Reintegrarea nu mai poate fi o prioritate de partid sau doar un slogan, ci trebuie să devină prioritatea numărul unu pentru țară”, a declarat Dumitru Roibu, președintele formațiunii politice Alianța Moldovenilor, care a inițiat discuția. – Moldova trebuie să fie reunită înainte de a adera la Uniunea Europeană. Acest lucru este condiționat nu doar de considerente de securitate, ci și de factori economici și sociali”.
Este necesar să discutăm deschis ce formă de stat vom alege: un stat unitar consolidat, autonomie extinsă sau anumite regimuri de tranziție. Lipsa unei viziuni comune în societate și în rândul clasei politice alimentează neîncrederea locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului față de acest proces, consideră Roibu.
Este nevoie de un mecanism care să garanteze drepturile de proprietate
„Prin reintegrare, malurile dreaptă și stângă pot obține avantaje economice semnificative. Dar avem nevoie de un mecanism clar și transparent care să garanteze drepturile de proprietate și să recunoască deciziile luate înainte de reintegrare”, a subliniat el.
„Regiunea este parte a țării noastre, dar astăzi auzim declarații de genul: „Să aderăm la Uniunea Europeană fără Transnistria” sau „Să eliminăm problema pentru a intra în UE”, ceea ce este o crimă împotriva Republicii Moldova ca stat”, a subliniat Dumitru Pulbere, fost președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova.
Factorul constituțional este un obstacol în calea reintegrării celor două maluri
Valeriu Cuciuc, doctor în drept și președinte al Institutului de Justiție Constituțională, a subliniat contradicțiile dintre Constituția Republicii Moldova și Constituția regiunii transnistrene. Acest factor este un obstacol fundamental în procesul de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului. El a reamintit că structurile constituționale de la Tiraspol au fost create înainte de proclamarea suveranității Republicii Moldova. Primul document a fost adoptat în 1991, iar cel actual în 1995, prin referendum, în timp ce Constituția Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament.
Potrivit acestuia, diferențele sunt semnificative, inclusiv cu privire la statutul proprietății. Pe malul stâng, terenurile și resursele aparțin statului și sunt gestionate de acesta, în timp ce pe malul drept, dreptul la proprietate publică și privată este garantat. Acesta a subliniat faptul că cadrul constituțional a fost neglijat în discuțiile anterioare, care s-au concentrat mai mult asupra problemelor urgente.
Valeriu Cuciuc consideră că este necesară elaborarea unei Constituții a Moldovei unite, care ar fi adoptată de ambele maluri ale Nistrului și ar asigura o bază juridică comună pentru reunificarea statului.
