Proiectul de lege respectiv a fost înregistrat pe 27 noiembrie de fracțiunea parlamentară a blocului Alternativa. Reprezentanții blocului au relatat despre inițiativă în cadrul unei conferințe de presă comune cu primarul capitalei, Ion Ceban.
Chișinăul a fost proiectat inițial pentru 90.000 de mașini. În prezent, potrivit datelor oficiale, în municipiu sunt înregistrate peste 400 de mii de mașini. Luând în calcul că zilnic în oraș intră sau trec alte sute de vehicule din toată țara și chiar de peste hotare, traficul total în capitală depășește jumătate de milion în fiecare zi.
Ion Ceban a subliniat că legislația actuală este învechită și suferă de lacune semnificative, ceea ce duce la distribuirea neclară a responsabilităților între instituțiile care administrează parcările.
De exemplu, în Chișinău, autoritățile locale au organizat mii de locuri de parcare, dar nu există un cadru legal care să reglementeze funcționarea parcărilor cu plată. Nu este clar cine ar trebui să gestioneze sistemele cu plată, cum se stabilesc tarifele, cine colectează banii și ce instituție este autorizată să amendeze pentru nerespectarea normelor.
„În prezent, primăriile nu au dreptul legal de a interveni decât pentru a construi locuri de parcare.Fără poliție locală, nu putem nici măcar să remorcăm mașinile parcate neregulamentar sau abandonate de proprietari”, a explicat primarul.
Proiectul de lege prezentat propune delegarea către administrațiile locale a autorității de a stabili normele de funcționare a parcărilor, de a stabili tarifele și mecanismele de colectare a amenzilor pentru neplată.
Adoptarea unei astfel de legi ar descărca traficul în capitală și ar stabili reguli uniforme atât pe străzile din oraș, cât și în curțile blocurilor de locuințe. Precum și pentru a rezolva cu mai mult succes sarcinile de gestionare eficientă a spațiului urban; îmbunătățirea traficului rutier; promovarea transportului public și alternativ; asigurarea unui sistem transparent și echitabil de plată pentru utilizarea parcărilor publice și private.
Ceban a spus că documentul a fost elaborat ținând cont de experiența României, Austriei, Italiei și Germaniei și are drept scop armonizarea legislației Republicii Moldova cu practicile UE.
