Oficialii ministerului consideră documentul ambițios și speră ca, până în 2035, cultura și patrimoniul cultural să devină domenii strategice ale dezvoltării naționale, susținute de investiții durabile și parteneriate echitabile.
Strategia este structurată în jurul a cinci obiective principale. Acestea sunt participarea largă și incluzivă a cetățenilor la viața culturală, bazată pe modernizarea și digitalizarea infrastructurii culturale, sprijinirea sectorului independent, educația artistică și culturală și promovarea cinematografiei naționale.
Un obiectiv important este protecția și valorificarea patrimoniului cultural: reformarea cadrului instituțional, inventarierea patrimoniului imobil, consolidarea rezilienței la riscuri, combaterea traficului ilicit de bunuri culturale, promovarea unei culturi a memoriei.
Un obiectiv-cheie este dezvoltarea capitalului uman și sprijinirea creativității: recunoașterea statutului persoanelor creative, sprijinirea artiștilor și a liber-profesioniștilor, integrarea tinerilor profesioniști în instituțiile culturale.
Ar trebui asigurată o finanțare durabilă și echitabilă – diversificarea modelelor de finanțare, mecanisme incluzive pentru restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural. Precum și promovarea produselor culturale moldovenești la nivel internațional, participarea la rețele și programe culturale globale.
Strategia va fi implementată în două etape: 2025-2030 și 2031-2035.
Acestea sunt obiective bune. Dar ele au fost declarate și în Strategia anterioară pentru 2014-2020. Rezultat: dacă în 2019 existau 2.674 de biblioteci în republică, în 2024 – deja 2.544, minus 130. Numărul bibliotecilor publice finanțate de la buget a scăzut de la 1.324 la 1.285. Numărul caselor de cultură a scăzut de la 1.216 în 2019 la 1.183.
Pe de altă parte, industriile creative (creative) – o nouă abordare a dezvoltării culturale inovatoare – s-au dezvoltat rapid în ultimii ani. Acestea au mari oportunități și un potențial uriaș pentru dezvoltarea clusterului cultural în condiții moderne.
Și în Moldova, în perioada 2020-2023, sectorul industriilor creative devine o parte tot mai importantă a economiei. Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul total de companii din acest sector a crescut cu aproximativ 16%, de la 2 413 la 2 789 în 2023, indicând un interes tot mai mare pentru activitățile economice bazate pe creativitate, inovare și tehnologii digitale.
Printre domeniile cu cele mai mari rate de creștere se numără jocurile pe calculator și designul specializat, care au beneficiat de impulsul digitalizării, reflectând alinierea lor la tendințele globale și capacitatea lor de a se adapta la noile cerințe ale pieței.
Pe lângă creșterea numărului de întreprinderi, performanța financiară a acestora a crescut semnificativ: cifra de afaceri totală a industriilor creative a crescut de la 3,1 miliarde de lei în 2020 la peste 4,8 miliarde de lei în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 58%. Acest dinamism a fost observat în special în subsectoare precum publicitatea și creația, care au demonstrat nu numai rezistență la provocările economice post-pandemice, ci și un potențial accelerat de inovare. Digitalizarea a devenit astfel principalul motor al transformării sectorului, afectând atât structura internă a întreprinderilor, cât și tipul de servicii oferite.
