Studiul, publicat în Nutrition Journal, a implicat mai mult de 900 de adulți cu vârsta de peste 60 de ani. Toți participanții au ținut jurnale alimentare, și-au înregistrat orele de cină și de mic dejun și au fost supuși unor examinări medicale și cognitive. Analiza datelor a arătat o legătură clară între postul de peste noapte și sănătate: cei care au postit 13-14 ore între ultima masă și prima dimineață au avut rezultate semnificativ mai bune privind sănătatea fizică și mentală.
Dar nu doar durata ferestrei de masă a fost importantă, ci și momentul din zi în care participanții au mâncat. Cele mai impresionante rezultate au fost observate la persoanele care au luat micul dejun devreme – în jurul orei 6-7 dimineața – și au luat cina înainte de orele 17-18. Cele mai impresionante rezultate au fost observate la persoanele care au mâncat devreme – în jurul orei 6-7 dimineața – și au luat cina înainte de orele 17-18. Cei care au început să mănânce mai târziu sau au amânat cina până mai târziu în seară au avut, în general, rate metabolice mai scăzute, niveluri mai ridicate de markeri inflamatori și au fost mai susceptibili de a raporta declin cognitiv.
Cercetătorii atribuie aceste efecte impactului dietei asupra ritmurilor circadiene – ceasul biologic intern al organismului care reglează metabolismul, activitatea hormonală, funcția cerebrală și sistemul imunitar. O dietă stabilă, potrivit cercetătorilor, ajută la sincronizarea acestor cicluri și reduce presiunea asupra organismului.
Cercetătorii subliniază că, deși rezultatele sunt promițătoare, sunt necesare studii controlate suplimentare pentru a confirma constatările și a înțelege mecanismele prin care sincronizarea meselor afectează îmbătrânirea. Cu toate acestea, sincronizarea meselor pare a fi deja o modalitate simplă, sigură și accesibilă de îmbunătățire a sănătății pe măsură ce îmbătrânim.
