Protocolul se aplică tuturor persoanelor ale căror date sunt prelucrate. Grupurile vulnerabile sunt protejate în mod special – persoanele ale căror date includ informații genetice sau biometrice, precum și informații privind originea etnică sau apartenența sindicală.
Instituțiile publice și private vor fi obligate să respecte reguli stricte de prelucrare a datelor, pentru a asigura transparența, securitatea și acuratețea informațiilor.
Protocolul prevede cooperarea internațională între autoritățile de supraveghere ale țărilor participante: schimbul de informații și consultări, coordonarea investigațiilor, acțiuni comune pentru protecția datelor și crearea unei rețele permanente pentru schimbul de bune practici. Se prevede asistență pentru cetățenii ale căror date sunt prelucrate în afara țării lor și consiliere privind măsurile legislative și administrative care afectează prelucrarea datelor.
La nivel național, coordonarea și punerea în aplicare a acestor obligații sunt încredințate Centrului național pentru protecția datelor cu caracter personal.
Proiectul de ratificare va fi examinat de Comisia pentru economie, buget și finanțe joi, 19 martie.
După cum a scris anterior Logos Press, în Moldova s-a înregistrat o creștere a accesului la sistemele informaționale de stat cu date cu caracter personal – registrele populației, bunurilor imobile, transporturilor, conducătorilor auto și persoanelor juridice. În 2025, autoritățile au continuat să acceseze datele cu caracter personal prin intermediul sistemului Common Object Interface – COI, care, potrivit Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu asigură securitatea datelor în timpul prelucrării lor în sistemele informaționale automatizate.
