Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobat un aviz consultativ privind oportunitatea denunțării tratatului.
Tratatul este în vigoare de la sfârșitul anilor ’90 și trebuia să constituie baza pentru crearea unei piețe internaționale deschise a energiei. Până în prezent, o serie de țări europene și-au finalizat deja retragerea din TCE, inclusiv România, Polonia, Italia și Franța
Potrivit deputaților moldoveni, acordul ar trebui denunțat deoarece „favorizează investițiile în combustibili fosili în detrimentul unor soluții energetice mai ecologice”.
Inițiativa de a se retrage din Tratat aparține Ministerului Energiei. Acesta consideră că TCE este incompatibil cu noile priorități ale Republicii Moldova în materie de securitate energetică, inclusiv diversificarea surselor de energie și tranziția către energia regenerabilă.
„Unele prevederi ale Tratatului, în special mecanismul ISDS (Soluționarea litigiilor între investitori și stat), protejează interesele investitorilor din sectorul combustibililor fosili. În contextul tranziției actuale către o economie verde și durabilă, astfel de mecanisme pot descuraja investițiile în energia regenerabilă, ceea ce poate întârzia acțiunile climatice necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea surselor de energie curată”, a declarat serviciul de presă al Parlamentului.
Moldova a aderat la TCE în 1996. La acel moment, participarea la Tratat „a fost relevantă pentru integrarea pieței energetice naționale în contextul regional și internațional”, precizează autorii.
Uniunea Europeană a decis să se retragă din TCE în 2025. Republica Moldova, la fel ca UE, consideră că retragerea din Tratatul privind Carta Energiei este „inevitabilă pentru a alinia politica energetică la angajamentele de reducere a emisiilor de carbon și de tranziție către energia curată”.
Proiectul de denunț urmează să fie adoptat în sesiunea plenară a Parlamentului.
UPDATE 13.03.2026
Opoziția parlamentară a semnat o adresă comună către reprezentanții corpului diplomatic și ai organizațiilor internaționale din Moldova, inclusiv ambasadorii Uniunii Europene, Statelor Unite, Regatului Unit, Franței, Germaniei, Țărilor de Jos, Lituaniei și coordonatorul ONU.
Documentul a fost semnat de 45 de deputați din fracțiunile PSRM, PCRM, „Alternativa”, „Partidul Nostru” și „Democrașia Acasă”. În apelul comun, aceștia solicită organizarea unei reuniuni urgente pentru a discuta ultimele evenimente legate de reforma justiției, după ce majoritatea parlamentară a modificat regulile de numire a membrilor comisiei de vetare.
Anterior, miercuri, 11 martie, parlamentul a solicitat Comisiei de la Veneția să evalueze prevederile legii adoptate de acesta, care se referă la procedura de numire a candidaților propuși de partenerii de dezvoltare în comisia de vetare a procurorilor și judecătorilor.
