Moldova discută protecția copiilor în rețelele sociale
Română

Moldova decide cum să protejeze copiii de rețelele sociale?

Mai mult de un milion de conturi de Facebook, Snapchat și YouTube aparținând australienilor sub 16 ani au fost dezactivate după intrarea în vigoare a unei interdicții naționale. Cifra a fost mult mai mare decât se așteptau autoritățile. Rețelele de socializare riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari) pentru încălcarea legii.
Светлана Руденко Timp de citire: 3 minute
Link copiat
Maia Banarescu

Maia Banarescu

Camera inferioară a parlamentului francez a votat în favoarea interzicerii rețelelor de socializare pentru adolescenții sub 15 ani. În Portugalia, accesul la rețelele sociale este, de asemenea, restricționat pentru copiii sub 16 ani. Discuții privind introducerea unei limite de vârstă pentru rețelele sociale au loc în întreaga Europă.

În Moldova, primul semnal a venit de la președinte. Maia Sandu a făcut apel la acțiuni comune pentru protejarea copiilor în spațiul online. Unii oameni au luat acest lucru ca pe un îndemn la acțiune și au început să vorbească deschis despre introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. Acum, această problemă este discutată activ în rândul funcționarilor publici.

Iluzia protecției

Potrivit expertului și fostului ombudsman pentru drepturile copilului Maia Banarescu, interzicerea rețelelor sociale pentru copii nu este o apărare, ci o iluzie a apărării. Da, pericolele sunt reale – cyberbullying, manipulare algoritmică, dependență digitală, exploatare online. Dar excluderea unui copil dintr-o lume care deja există nu este o soluție.

„Aceasta este o abordare greșită și ineficientă. În era digitală, internetul a devenit parte a mediului de dezvoltare al unui copil, în care acesta comunică, învață, își formează o identitate și își exprimă opiniile. Interdicția restrânge realizarea drepturilor sale fundamentale. Interpretările moderne ale Convenției ONU cu privire la drepturile copilului consideră mediul online drept o extensie a vieții sociale reale. Statul este obligat atât să protejeze copilul de riscuri, cât și să garanteze dreptul la informare, exprimare și participare. Standardele UNICEF subliniază faptul că drepturile copiilor trebuie respectate în egală măsură online și offline. Protecția nu presupune izolare, ci crearea unui mediu sigur”, a împărtășit Banarescu cu Logos Press.

Practica europeană arată că statul nu poate proteja un copil prin simpla excludere a acestuia din spațiul necesar pentru realizarea drepturilor. Interdicțiile generale creează o iluzie de control. În practică, copiii caută căi alternative, mai puțin sigure – conturi false, trecerea la platforme nesigure, lipsa gândirii critice în mediul digital.

În Australia, introducerea unei vârste minime pentru utilizatorii rețelelor sociale a decurs „relativ ușor”. Cu toate acestea, după cum subliniază experții, consecințele reale ale interdicției vor fi vizibile nu în săptămâni sau luni, ci pe termen lung – poate chiar în generații.

Apărare reală

Potrivit Maiei Banarescu, interdicția îi privează pe copii de abilitățile de a recunoaște riscurile reale: manipulare algoritmică, cyberbullying, exploatare online, furt de date, dependență digitală. Apărarea ar trebui să se concentreze pe sursa riscului, nu pe limitarea drepturilor copilului.

Salvgardarea autentică include:

– Educație digitală obligatorie în școli;

– proceduri clare de abordare a riscurilor pentru instituțiile de învățământ;

– verificarea realistă a vârstei;

– interzicerea publicității direcționate către copii;

– mecanisme de reacție rapidă;

– instrumente digitale de parenting și control parental, programe de formare pentru familii;

– informare și formare pentru profesori și părinți;

– dezvoltarea de servicii de sprijin (linie telefonică de urgență, ajutor psihologic);

– responsabilitatea platformelor.

„Echilibrul se realizează prin responsabilitate partajată: statul stabilește regulile, platformele implementează protecția conform principiului „safety by design”, sistemul educațional dezvoltă competențele digitale, serviciile sociale oferă sprijin, familia oferă îndrumare și supraveghere. Această abordare europeană este o soluție realistă pentru Moldova”, spune fostul ombudsman.

Există, de asemenea, o opinie destul de răspândită potrivit căreia interdicția este inițial lipsită de sens – în cel mult o săptămână sau două, copiii vor găsi o modalitate de a o ocoli. Astăzi, ei sunt mai ingenioși decât mulți adulți, inclusiv decât cei care iau aceste decizii. După cum se spune, fructul interzis este întotdeauna dulce. Mulți oameni își amintesc desenul animat sovietic: „Mă așteaptă necazurile astea? Atunci am plecat!”.

Este important să realizăm că un copil protejat nu este cineva care este ținut departe de tehnologie, ci cineva care înțelege tehnologia. Interzicerea este soluția ușoară. Educația și reglementarea este o soluție matură. Ce va alege Moldova?


Abonați-vă la actualizările noastre


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Citiți și asta