Printre cele mai semnificative încălcări se numără transferurile nejustificate de la bugetul de stat și beneficiarii nerealiste de servicii medicale.
Execuția fondurilor de asigurări de sănătate în 2024 a depășit veniturile planificate. Medicina de asigurare nu s-a confruntat cu un deficit de fonduri, datorită creșterii veniturilor din asigurări și prime individuale, precum și alocărilor suplimentare pentru servicii medicale complexe, cum ar fi dializa sau intervențiile chirurgicale speciale. Bugetul medicinei de asigurare s-a apropiat anul trecut de 16 miliarde de lei. Cea mai mare parte a fondurilor (52%) a mers către asistența medicală spitalicească.
Cu toate acestea, auditorii nu au găsit o justificare economică suficientă pentru multe fluxuri financiare care intră și ies din sistem. De exemplu, transferurile de la bugetul de stat pentru asigurările de sănătate pentru peste 1,5 milioane de șomeri – copii, pensionari, persoane cu handicap și alte categorii protejate – au fost efectuate cu abateri de la prevederile legislației.
Valoarea transferurilor – 6,85 miliarde de lei – nu se bazează pe numărul real de beneficiari și pe indicatorii financiari. Iar această practică le subminează predictibilitatea de ani de zile, nefiind justificată, precizează Curtea de Conturi. În plus, cheltuielile necesare pentru serviciile medicale provin din imputații.
Auditul a evidențiat diferențe semnificative între populația reală și numărul de cetățeni utilizat pentru contractarea serviciilor de asistență medicală primară (APS). La sfârșitul anului 2024, registrele PHC includeau mai mult de 3,34 milioane de persoane, în timp ce statisticile oficiale arătau că Moldova avea doar 2,42 milioane de cetățeni. Iar nivelul de finanțare pentru instituțiile care prestează aceste servicii se bazează pe un tarif „per capita”.
Rata de utilizare a sistemului informațional PHC a ajuns la 62% în 2024 (față de 30% în 2023), dar există încă numeroase dificultăți tehnice și organizatorice. O mare parte a furnizorilor de servicii medicale încă nu utilizează pe deplin sistemul, iar controlul asupra numărului exact de servicii și, prin urmare, asupra costurilor medicamentelor asigurate, devine aproximativ. Transparența și capacitatea decizională a autorităților centrale și a CNAM în procesul de alocare sunt reduse, se arată în raportul auditorilor.
„Sistemul nu permite generarea automată a rapoartelor statistice, ceea ce reduce transparența și capacitatea autorităților centrale și a CNAM de a lua decizii în procesul de alocare a fondurilor, de planificare a necesităților și de conturare a politicii medicamentului asigurat”, concluzionează auditorii Curții de Conturi din audit.
