În Parlament sunt constituite 6 fracțiuni: Fracțiunea majoritară PAS formată din 55 de deputați (prezidată de Doina Gherman), precum și fracțiunile PSRM (prezidată de Igor Dodon) – 17 deputați, PCRM (prezidată de Diana Caraman) – 8 deputați, Blocul Alternativ (prezidat de Gaic Vartanian) – 8 deputați, Partidul Nostru (prezidat de Renato Usatîi) – 6 deputați și Partidul Democrația Acasă (DA) (prezidat de Vasile Costiuc) – 6 deputați. Vasile Tarlev, liderul partidului Viitorul Moldovei, care a intrat în Parlament pe lista Blocului Patriotic, a declarat că va fi deputat independent.
Deputata socialistă Zinaida Greceanîi a condus prima ședință, deoarece cel mai vechi deputat comunist, Vladimir Voronin, a refuzat acest rol, menționând că „da, există tradiții, există regulamente, dar există și demnitate politică”. „Pot eu, după două mandate prezidențiale și 11 mandate de deputat pentru a deschide sesiunea parlamentului nou ales, în care aceeași grupare a obținut majoritatea conform rezultatelor unor alegeri „parțial libere” și „parțial democratice” cu numeroase încălcări, manipulări și falsificări înregistrate, să-mi permit să deschid prima sesiune?”
Chiar la început, președinta Maia Sandu s-a adresat deputaților. Mesajul principal a fost un apel la accelerarea parcursului Republicii Moldova spre aderarea la UE: „Vă solicit să contribuiți la armonizarea legislației naționale cu cea europeană și să vă angajați să adoptați actele normative necesare într-un ritm accelerat, astfel încât Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană să poată fi semnat în cadrul actualei convocări a Parlamentului”.
Și președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, în discursul său, a subliniat rolul noului Parlament în promovarea vectorului european: „Misiunea care v-a fost încredințată este o chestiune de mare onoare și responsabilitate. Curtea Constituțională își exprimă încrederea că activitatea celui de-al 12-lea Parlament va reflecta aspirațiile poporului, spiritul Constituției și valorile europene ale Republicii Moldova”.
În continuare, președinților fracțiunilor li s-a dat cuvîntul. Doina Gherman, din partea PAS, și-a exprimat încrederea că cel de-al 12-lea Parlament va deveni „un parlament al aderării la Uniunea Europeană”.
Igor Dodon a spus că PSRM va fi „o forță de opoziție dură, critică, dar profesionistă și responsabilă, cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor”.
Diana Caraman a declarat că PCRM „nu recunoaște legitimitatea unui guvern construit pe minciuni și va lupta pentru dreptate prin toate mijloacele legale”.
Ion Ceban de la „Alternativa” a anunțat că fracțiunea va reprezenta „opoziția reală” în Parlament și că „Europa trebuie construită acasă, în fiecare zi – nu prin pliante, ci prin acțiuni concrete pentru cetățenii țării noastre”.
Renato Usatîi, președintele fracțiunii Partidul Nostru, a declarat că își dorește un Parlament în care să fie susținute atât inițiativele majorității, cât și cele ale opoziției și că fracțiunea va susține „orice proiect bine fundamentat, real, menit să îmbunătățească viața cetățenilor”. Fracțiunea va fi, de asemenea, o fracțiune de opoziție.
Președintele celeilalte fracțiuni de opoziție DA, Vasile Costiuc, și-a exprimat speranța că noul parlament va avea mai multă deschidere din partea majorității cu 55 de mandate în raport cu celelalte fracțiuni.
O comisie specială a fost creată pentru a alege președintele parlamentului. Au fost doi candidați – Igor Grosu de la PAS și Alexandru Stoianoglo de la Alternativa. Votul a fost secret. „Partidul Nostru” și DA au refuzat să participe la procedura de alegere. Au participat 87 de deputați, dintre care 55 au votat în favoarea lui Grosu și 32 în favoarea lui Stoianoglo. Astfel, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al parlamentului.
„Ne angajăm să semnăm tratatul de aderare la UE până în 2028, înainte de încheierea mandatului președintei Maia Sandu”, a promis președintele Parlamentului.
În continuarea sesiunii constitutive, deputații vor trebui să aleagă vicepreședinții, să formeze Biroul Permanent și comisiile parlamentare relevante. O comisie separată pentru integrare europeană va începe să lucreze în noua convocare, pe lângă cele unsprezece deja funcționale.
