Șeful statului consideră că, în formularea adoptată de Parlament, documentul „nu oferă soluții suficiente la problemele sistemice ale Baroului, în special în ceea ce privește integritatea, transparența, meritocrația și asigurarea accesului efectiv la justiție pentru cetățeni”.
„Dar și mai alarmant este faptul că instituția Baroului rămâne inertă față de acțiunile avocaților care influențează ilegal hotărârile judecătorești, fac trafic de influență sau chiar fac parte din grupuri criminale”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de socializare.
Din cauza expirării mandatului actualului Parlament, decizia cu privire la controversata lege privind avocatura va fi luată de noua legislatură.
„Mă aștept ca noul Parlament să revizuiască proiectul în dialog cu profesioniștii din domeniu, societatea civilă și partenerii europeni și să revină cu o astfel de lege, care să asigure atât independența profesiei, cât și să rezolve problemele menționate mai sus, astfel încât Baroul să promoveze cu adevărat respectarea legii și încrederea în sistemul de justiție”, a declarat șeful statului.
Anterior, avocații au cerut președintelui să nu semneze legea și au declarat că protestul lor, anunțat la 15 iulie, va dura până la retragerea acesteia.
Amintim că legea, modificată printr-un amendament al deputatei PAS Efimia Bandalak, prevedea includerea în principalele comisii ale Baroului – de licențiere, deontologie și plângeri – a unor membri desemnați de Ministerul Justiției din mediul academic și societatea civilă. În plus, legea impune limite privind durata mandatelor membrilor comisiilor și stabilește o pauză de trei ani pentru avocații care au deținut anterior aceste funcții, pentru a „preveni monopolizarea”. De asemenea, legea elimină taxele pentru plângerile disciplinare, ca măsură de protecție a dreptului de petiționare.
Baroul a considerat că amendamentele au fost adoptate „fără consultarea baroului, ceea ce constituie o încălcare gravă a Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat și a Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional”.
