În esență, ortorexia este o fixație dureroasă asupra calității alimentelor. Persoana începe să împartă alimentele în „curate” și „nesănătoase”, eliminând treptat tot mai multe categorii din dietă, spune Forbes. Spre deosebire de dorința obișnuită pentru un stil de viață sănătos, acest comportament este însoțit de anxietate, vinovăție și autocontrol strâns. Dacă alimentul „potrivit” nu este disponibil, o persoană se simte stresată și poate refuza să mănânce deloc.
În ciuda absenței ortorexiei în clasificările internaționale ale bolilor, experții notează asemănarea sa cu tulburările alimentare și cu tulburarea obsesiv-compulsivă. Motivele dezvoltării sale pot varia de la o tendință personală de control la influența rețelelor sociale, unde idealurile de alimentație „curată” sunt promovate în mod activ. Sunt deosebit de vulnerabile persoanele a căror activitate implică disciplină și aspect, cum ar fi sportivii sau antreprenorii.
Pericolul ortorexiei constă nu numai în stresul psihologic, ci și în afectarea fizică. Restricțiile severe duc la deficiențe nutriționale, imunitate redusă, oboseală cronică și chiar disfuncții hormonale. În plus, viața socială are de suferit: o persoană începe să evite întâlnirile, restaurantele și orice situație în care nu poate controla compoziția alimentelor.
Principalul criteriu care distinge alimentația sănătoasă de ortorexie este gradul de libertate. Dacă o persoană se poate adapta flexibil, nu suferă de anxietate și nu este fixată pe mâncare, este vorba despre autoîngrijire. Dacă mâncarea începe să controleze viața, este un semnal de alarmă.
Corectarea unei astfel de afecțiuni necesită o abordare cuprinzătoare. Psihologii recomandă lucrul cu anxietatea, revizuirea credințelor rigide despre alimente și extinderea treptată a dietei. De asemenea, este util să limitați temporar consumul de conținut sănătos și să vă permiteți mese „necontrolate”. Este important să ne amintim: sănătatea nu este doar despre dietă, ci și despre bunăstarea psihologică.
