Cercetările arată că dependența excesivă de inteligența artificială reduce activitatea creierului, scrie Forbes. Experimentele MIT Media Lab 2025 au arătat că utilizatorii rețelelor neuronale generative au o deteriorare a conectivității funcționale între regiunile creierului și o capacitate redusă de a memora argumentele propriilor eseuri. În plus, utilizarea AI creează uneori un fals sentiment de expertiză: o persoană are încredere în algoritm fără să verifice informațiile, ceea ce reduce gândirea critică.
Pe de altă parte, IA poate spori creativitatea. Pentru profesioniști și utilizatorii experimentați, aceasta devine un instrument de responsabilizare: automatizarea sarcinilor de rutină le permite să se concentreze asupra proiectelor complexe și experimentelor creative, creând noi conexiuni neuronale. Rețelele neuronale ajută la combinarea cunoștințelor din diferite domenii, stimulează creativitatea vizuală și muzicală și formează un nou tip de expresie artistică.
Principala concluzie a experților este că inteligența artificială nu îi face pe oameni „mai proști”, ci doar necesită abilități pentru o utilizare informată. Copiii și adolescenții trebuie să învețe să pună întrebări, să chestioneze și să verifice sursele, în timp ce adulții trebuie să însoțească procesul de stăpânire a tehnologiei. IA generativă nu este un substitut al gândirii, ci un instrument care, cu abordarea corectă, vă ajută să gândiți mai profund și mai eficient, în loc să vă economisiți doar efortul mental.
