Inițiativa, înaintată de un grup de deputați, a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri săptămâna aceasta. Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a explicat că necesitatea de a modifica legislația a apărut deoarece, în timpul alegerilor din 2024, CEC a identificat o serie de deficiențe în utilizarea votului prin corespondență. Proiectul este menit să abordeze aceste deficiențe.
Printre modificările propuse se numără prelungirea perioadei de votare, posibilitatea identificării alegătorilor prin mijloace biometrice și includerea mai multor țări pe lista statelor în care votul prin corespondență va fi posibil. De asemenea, proiectul prevede înființarea unei comisii electorale separate pentru gestionarea procesului, precum și termene clare pentru identificarea alegătorilor și modificarea listelor electorale cu 30 și 20 de zile înainte de alegeri.
Votul prin corespondență a fost utilizat pentru prima dată în alegerile prezidențiale din toamna anului trecut în Statele Unite, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Japonia și Australia vor fi adăugate la listă, conform deciziei.
Două cerințe principale au fost luate în considerare la selectarea țărilor. Și anume, ca metoda de vot să fie utilizată pe scară largă în țara respectivă și ca serviciul poștal să fie fiabil. Recomandări similare sunt cuprinse în documentele Comisiei de la Veneția. Țările selectate pentru votul prin corespondență îndeplinesc aceste condiții.
Conform legislației moldovenești, toate costurile electorale sunt suportate de stat. Conform calculelor Comisiei Electorale Centrale, la alegerile prezidențiale din 2024, din bugetul de stat au fost utilizate aproximativ 2 milioane de lei pentru votul prin corespondență. 1 300 de persoane au votat în primul tur și 1 400 în turul doi. Reprezentanții sectorului neguvernamental au estimat că un vot trimis prin poștă a costat statul aproximativ 100 de euro.
