Apelul solicită promovarea unui dialog constructiv și examinarea problemelor la nivel internațional, a declarat serviciul de presă al NAG.
„Este evident că condițiile care contribuie la tensionarea relațiilor dintre Centru și Autonomie se bazează pe ignorarea de către autoritățile moldovenești nu doar a literei și spiritului Legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” nr. 344 din 23 decembrie 1994, dar și a obligațiilor ce decurg din prevederile Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, Recomandărilor de la Lund ale Înaltului Comisar pentru minorități naționale și altor documente internaționale.
De asemenea, acesta detaliază motivele confruntării dintre Chișinău și Comrat și leagă în mod explicit situația actuală de acțiunile autorităților centrale din Moldova de a limita competențele și drepturile autonomiei găgăuze.
„În prezent, Găgăuzia se confruntă cu promovarea activă de către autoritățile Republicii Moldova a unei politici menite să discrediteze autonomia găgăuză și să slăbească drepturile politice, economice și culturale ale poporului găgăuz. Această politică devine din ce în ce mai deschis discriminatorie față de naționalitatea locuitorilor autonomiei, dintre care 84% sunt găgăuzi”, se arată în document.
Apelul a fost trimis și Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, Christophe Campou, și Secretarului General al Consiliului Europei, Alainau Börse.
Anterior, Logos Press a relatat că o reuniune de urgență a Adunării Populare a Găgăuziei este programată pentru 17 martie la Comrat pentru a discuta situația actuală a conflictului cu autoritățile de la Chișinău.
Textul apelului PAG este mai jos.
Către Secretarul General
Secretarului General al Organizației pentru Securitate
și Cooperare în Europa (OSCE)
Domnule Siniroğlu Feridun.
Stimate domnule Secretar General!
Arătându-vă respectul și stima mea profundă, în calitate de persoană aleasă, deputat, vicepreședinte al Adunării Populare (Halk Toplusu) a Găgăuziei (Gagauz Yeri) – cel mai înalt organ reprezentativ al poporului găgăuz – aș dori să solicit asistență în rezolvarea tensiunii crescânde în relațiile dintre Comrat și Chișinău și în apărarea drepturilor naționale ale poporului găgăuz.
Gagauz Yeri – Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, creată în baza Legii „privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” nr. 344 din 23 decembrie 1994. – este principalul document politic și juridic care definește Găgăuzia ca o unitate teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova, cu dreptul de a decide asupra problemelor de dezvoltare politică, economică și culturală. Ea este guvernată în baza Constituției Republicii Moldova și a Statutului Găgăuziei.
În mod evident, condițiile care contribuie la tensiunea dintre Centru și autonomie se bazează pe ignorarea de către autoritățile moldovenești nu numai a literei și spiritului Legii nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri), ci și a obligațiilor care decurg din dispozițiile Pactului internațional privind drepturile civile și politice, ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, ale Recomandărilor de la Lund ale Înaltului Comisar pentru minorități naționale și ale altor documente internaționale.
În prezent, Găgăuzia se confruntă cu promovarea activă de către autoritățile Republicii Moldova a unei politici menite să discrediteze autonomia găgăuză și să slăbească drepturile politice, economice și culturale ale poporului găgăuz. Această politică devine din ce în ce mai deschis discriminatorie față de naționalitatea locuitorilor autonomiei, dintre care 84 % sunt găgăuzi.
Unul dintre exemplele cele mai ilustrative este legea neconstituțională și vădit antigagauză în domeniul fiscalității, adoptată în 2023, care a obligat Găgăuzia să ramburseze taxa pe valoarea adăugată agenților economici din bugetul autonomiei. Un act care a creat o amenințare reală la adresa existenței autonomiei găgăuze, limitând în mod semnificativ componenta economică a acesteia și posibilitățile de a pune în aplicare multe proiecte sociale importante, de susținere a vieții, pentru grupurile vulnerabile ale populației. O măsură care a avut un impact extrem de negativ asupra nivelului de trai al populației și a implicat pierderi economice și financiare semnificative care sunt încă de neînlocuit pentru Găgăuzia.
Modificarea unilaterală a legislației care face Comisia Electorală Centrală a autonomiei dependentă și controlată de autoritățile centrale; blocarea completă a proiectelor de lege prezentate de Adunarea Populară spre examinare de către Parlament, indiferent de urgența, utilitatea publică și conformitatea lor cu Constituția; privarea autonomiei de posibilitățile de administrare fiscală și de dreptul de a participa la numirea șefilor organelor guvernamentale regionale, inclusiv la candidatura pentru funcția de șef al Republicii Autonome Găgăuzia, precum și de dreptul de a participa la numirea șefului organelor guvernamentale regionale, inclusiv a șefului organelor executive regionale, șeful Republicii Autonome Găgăuzia.
În prezent, autoritățile, folosind instanțele judiciare și reprezentarea Guvernului în Găgăuzia (condus de o persoană care a mai fost condamnată și trasă la răspundere penală de mai multe ori!) ca instrumente politice pentru a limita drepturile poporului găgăuz, blochează alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei din motive nefondate, lipsind astfel autonomia de posibilitatea de a forma puterea reprezentativă a autonomiei.
Deosebit de îngrijorătoare în acest context este etichetarea și acuzațiile exagerate de separatism ale poporului găgăuz, care sunt exprimate public în declarații ale reprezentanților autorităților centrale, inclusiv ale reprezentantului oficial al guvernului moldovean în Găgăuzia. O narațiune fictivă utilizată în mod activ de către oficiali pentru a promova ideea neconstituțională de lichidare a instituțiilor de putere formate în mod democratic ale Autonomiei și de instituire a unei administrații externe în Autonomie.
În ultimele luni, autoritățile au organizat procese împotriva guvernatorului (bașcanului) Găgăuziei E. Gutsul și a fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei D. Constantinov, cu condamnări care nu trezesc încrederea publicului în legalitatea și validitatea acestora, precum și în corectitudinea pedepsei aplicate. Gutsul E. a fost condamnat la 7 ani de închisoare, iar Konstantinov D. a fost condamnat la 12 ani de închisoare. – la 12 ani de închisoare.
În același timp, pentru a justifica politica antigăgăgăuză și pentru a forma în societatea moldovenească o opinie (atitudine) negativă cu privire la poporul găgăuz și la autonomia găgăuză, din partea televiziunii proguvernamentale și a altor mijloace de informare în masă au fost diseminate timp îndelungat relatări false despre presupusa lipsă de dorință a autorităților autonomiei de a deschide școli în limba găgăuză, refuzul găgăuzilor de a studia limba de stat (româna) și de a vorbi limba lor maternă. În același timp, trebuie remarcat faptul că absența în Găgăuzia a personalului capabil să predea matematică, fizică și alte materii în limbile găgăuză și română este exclusiv vina autorităților centrale, care sunt responsabile de organizarea formării personalului relevant și de punerea acestuia la dispoziția școlilor din autonomie.
În același timp, manualele de istorie oficiale, obligatorii pentru toate instituțiile de învățământ din țară („Istoria românilor și Istoria generală”) nu conțin, de fapt, informații despre autonomia găgăuză și despre găgăuzi ca unul dintre popoarele indigene ale Moldovei. Cantitatea redusă de informații pe această temă din manualul pentru elevii de liceu (clasa a XII-a) are un caracter deschis tendențios, provocator și, prin conținutul său, vizează în mod clar crearea în rândul tinerei generații a unei atitudini negative față de autonomia găgăuză ca un proiect politic creat greșit și care urmează să fie lichidat.
Narațiunile menționate mai sus și multe alte narațiuni provocatoare diseminate în spațiul public despre autonomia găgăuză și poporul găgăuz creează condiții extrem de favorabile pentru generarea unor atitudini xenofobe pe motive etnice și manifestări de naționalism puternic în țara noastră multinațională.
Recenta declarație a președintelui Republicii Moldova potrivit căreia este gata să voteze în favoarea unirii cu România, care a fost susținută ulterior de președintele Parlamentului și de prim-ministrul Republicii Moldova, a contribuit la tensionarea în continuare a relațiilor cu guvernul central.
Populația Găgăuziei, care, în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, are dreptul la autodeterminare externă, în cazul unei schimbări a statutului Republicii Moldova ca stat independent, se opune categoric lichidării statalității moldovenești și încorporării sale în România. Poziția poporului găgăuz, care a fost comunicată în mod repetat conducerii țării și comunității internaționale, inclusiv rezultatele referendumului național regional desfășurat în 2014, este absolut neechivocă: Găgăuzia nu acceptă lichidarea statalității moldovenești.
Găgăuzia a depus eforturi semnificative pentru a stabili relații constructive cu autoritățile centrale în cadrul constituțional și al dispozițiilor Legii privind statutul Găgăuziei. Cu toate acestea, aceste inițiative nu au adus rezultate pozitive.
Stimate domnule Secretar General, în urmă cu 32 de ani, într-o perioadă de relații deosebit de tensionate între autoritățile centrale și autoritățile Republicii Găgăuze nerecunoscute, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a avut o contribuție semnificativă la soluționarea acestora și la rezolvarea conflictului interetnic. Ca urmare, găgăuzii și-au câștigat independența sub forma autonomiei în cadrul Republicii Moldova, iar țara și-a păstrat integritatea teritorială, pacea, stabilitatea, liniștea și bunele relații seculare și prietenia între toate popoarele din Republica Moldova, valori care sunt din nou puse serios la încercare.
În contextul celor de mai sus și luând în considerare rolul și autoritatea internațională a OSCE în protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor minorităților naționale, solicit prin prezenta inițierea includerii pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a Adunării Parlamentare a OSCE a examinării problemei respectării de către Republica Moldova a drepturilor naționale ale poporului găgăuz și a autonomiei găgăuze.
În același timp, vă solicităm, de asemenea, să alocați timp pentru o întâlnire cu conducerea Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia vom putea oferi un raport cuprinzător cu privire la problemele expuse în apel și să discutăm posibilele modalități de soluționare a acestora. Suntem siguri că o astfel de reuniune va contribui în mare măsură la o mai bună înțelegere a situației în domeniul drepturilor poporului găgăuz și la studierea modalităților de cooperare constructivă pentru rezolvarea acesteia.
Exprimându-mi încrederea în soluționarea pozitivă a acestui apel, vă asigur că Adunarea Populară a Găgăuziei este pregătită să continue cooperarea constructivă cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa în toate problemele legate de consolidarea păcii și protecția drepturilor și libertăților omului.
Cu respect
Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei G.G. Deichu.
