„După patru ani, Ministerul Mediului a implementat mai multe proiecte majore. Mă refer, în primul rând, la Programul Național de Extindere și Reîmpădurire a Pădurilor, precum și la proiectul Deșeuri Solide Moldova, în cadrul căruia vom crea o infrastructură de gestionare a deșeurilor pe întreg teritoriul țării”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.
În primii doi ani ai Programului Național de Împădurire, au fost alocate 416 milioane de lei, aceasta fiind cea mai mare sumă investită vreodată în sectorul forestier. Datorită acestor fonduri, au fost deja împădurite peste 17.000 de hectare.
Pentru a continua acest program strategic, a fost atrasă cea mai mare finanțare de până acum în domeniul protecției mediului din surse și granturi externe: 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții; 15 milioane de euro grant de la Uniunea Europeană; 7,9 milioane de dolari grant de la Fondul Global de Mediu; 49 de milioane de dolari grant de la Fondul Global pentru Climă.
În total, au fost deja strânse peste 270 de milioane EUR, care vor fi utilizate pentru plantarea a peste 70 000 de hectare de pădure în următorii ani.
Ministerul Mediului a adoptat o serie de reglementări importante pentru a consolida cadrul juridic pentru protecția și gestionarea durabilă a pădurilor din Moldova.
A fost majorată valoarea despăgubirilor pentru tăierile ilegale. A fost adoptat un nou Cod forestier, care introduce norme mai clare și mai stricte pentru gestionarea responsabilă a pădurilor, inclusiv a celor care aparțin autorităților locale.
În plus, pentru a îmbunătăți sectorul forestier, Ministerul Mediului inițiază o reformă a Agenției Moldsilva. Această reformă va avea ca scop îmbunătățirea eficienței instituționale, creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă ale personalului care lucrează în acest domeniu. Scopul final este de a asigura continuitatea și succesul Programului național de împădurire.
O serie de realizări semnificative au fost recunoscute și în domeniul gestionării deșeurilor. Secretarul de stat Grigore Straulat a prezentat stadiul actual al celor mai importante proiecte naționale în domeniul gestionării deșeurilor.
„După mulți ani în care Strategia din 2013 a rămas un document mai degrabă declarativ, fără instrumente și resurse pentru implementare, am reușit să adoptăm și să implementăm Programul național de gestionare a deșeurilor 2023-2027 – un document operațional strategic cu acțiuni, termene și responsabilități clare”, a declarat Stratulat.
În prezent, lucrările se află la etapa de finalizare deplină a achizițiilor în Regiunile 5 și 8, care cuprind raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași și Briceni, Ocnița, Edineț și, respectiv, Dondușani, unde se formează sisteme integrate de gestionare a deșeurilor – centre de colectare, stații de sortare, depozite de deșeuri și stații de compostare.
Pentru prima dată în Moldova este construită o infrastructură modernă la standarde europene pentru întregul ciclu de gestionare a deșeurilor. Proiectul va fi extins la întreaga țară prin asigurarea finanțării și finalizarea studiilor de fezabilitate până în 2026.
Pe plan legislativ, în acest an a fost elaborată și adoptată Legea privind serviciul sanitar de stat, care reglementează în mod clar rolurile, responsabilitățile și standardele de calitate ale serviciilor publice. Legea introduce principiul costului real al serviciului, transparența tarifelor și colectarea selectivă obligatorie, oferind un cadru stabil pentru parteneriatul dintre administrațiile locale și operatorii regionali pentru a asigura eficiența costurilor, protecția mediului și furnizarea de servicii publice moderne accesibile tuturor cetățenilor.
Un alt domeniu în care s-au înregistrat progrese semnificative este promovarea economiei circulare prin actualizarea cadrului de reglementare pentru răspunderea extinsă a producătorului (EPR). Mecanismele de raportare, trasabilitate și control au fost îmbunătățite, oferind producătorilor și organizațiilor colective un cadru clar și previzibil.
Elementul central al acestei tranziții este instituirea unui sistem de depozitare a ambalajelor, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Acest sistem va contribui la reducerea poluării mediului și la creșterea ratelor de reciclare.
În domeniul gestionării responsabile, a fost elaborat, de asemenea, un nou Cod al subsolului, care modernizează complet cadrul juridic pentru utilizarea resurselor minerale. Noul cod asigură transparența, durabilitatea și responsabilitatea în gestionarea resurselor naturale prin proceduri clare de autorizare, implicarea comunităților locale în procesul decizional și integrarea evaluării impactului asupra mediului încă din etapa inițială de exploatare minieră.
În plus, codul introduce garanții financiare obligatorii pentru remedierea problemelor de mediu și regenerarea terenurilor, pentru a se asigura că activitățile economice oferă atât profituri, cât și un mediu restaurat și sănătos.
Secretarul de stat Alena Rusnák a vorbit despre progresele înregistrate în adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora prin intermediul unui cadru legislativ modern și al punerii în aplicare a proiectelor naționale și internaționale.
„În ultimii patru ani, Moldova a trecut de la discuții la acțiuni practice în domeniul adaptării și atenuării schimbărilor climatice, precum și în domeniul consolidării rezilienței la schimbările climatice”, a spus ea.
Prin Legea privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice, țara a stabilit primul cadru juridic național aliniat la Acordul de la Paris și la Acordul Verde European, cu scopul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pentru prima dată, a fost instituit un sistem național de gestionare a schimbărilor climatice coordonat de prim-ministru, cu planuri sectoriale, obiective intermediare și indicatori de performanță monitorizați de Comisia națională pentru măsuri privind schimbările climatice.
A fost aprobată o Strategie națională de reducere a riscurilor de dezastre pentru a îmbunătăți gradul de pregătire al țării în cazul dezastrelor naturale și al șocurilor cauzate exclusiv de schimbările climatice în caz de criză sau urgență. Un program de reducere a riscurilor de dezastre este în curs de elaborare.
A fost elaborat un sistem național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații legate de schimbările climatice.
În domeniul biodiversității, Republica Moldova a fost inclusă în inițiativa europeană Natura 2000 în cadrul Parteneriatului Estic, iar cartografierea digitală a habitatelor prioritare a fost finalizată în 2025, ceea ce a făcut posibilă pregătirea desemnării viitoarelor zone de interes public. Legislația privind organismele modificate genetic a fost modernizată, consolidându-se controlul importurilor și evaluarea riscurilor, iar Legea nr. 225/2022 și modificarea Legii nr. 94/2007 au introdus conceptul de rețea Emerald, desemnând 61 de zone de importanță națională și internațională.
De asemenea, s-au înregistrat progrese în domeniul protecției aerului prin armonizarea acestuia cu cadrul european de reglementare, și anume instituirea unui sistem integrat de gestionare a calității aerului în conformitate cu cerințele UE.
În același timp, a fost aprobat Programul de eliminare treptată a hidrofluorocarburilor 2045, care vizează reducerea consumului de hidrofluorocarburi cu 80% până în 2045 prin promovarea noilor tehnologii ecologice care contribuie la dezvoltarea unei economii verzi.
Moldova implementează proiecte internaționale de mediu, inclusiv conservarea și gestionarea durabilă a zonelor umede din bazinul râului Prut, și actualizează Strategia și Planul de acțiune privind biodiversitatea cu sprijinul UNEP/GEF. Cu sprijinul UE, GCF, GEF, FAO, IFAD, Băncii Mondiale, PNUD, Japoniei și Suediei, au fost implementate programe de refacere a fondului forestier, de gestionare durabilă a solului și de infrastructură verde pentru controlul eroziunii pe o suprafață de aproximativ 25 000 de hectare.
În domeniul controlului calității aerului, au fost instalate șapte stații automate în Chișinău, Bălți, Cahul, Ungheni și Soroca, conectate la platforma europeană EIONET, cu date disponibile publicului în timp real. A fost pus în funcțiune primul laborator mobil de măsurare a emisiilor pentru inspecții neprogramate și independente. Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului stabilește un sistem integrat de gestionare a calității aerului pentru a contribui la reducerea emisiilor și a furniza informații publicului.
Secretarul de stat Gheorghe Hajder a vorbit despre gestionarea apei.
Primul pas a fost clarificarea regimului de proprietate în sectorul apei.
„Prin modificări legislative, am adus ordine acolo unde, timp de mulți ani, competențele au fost fragmentate și neclare”.
Astăzi, Ministerul Mediului este singurul organism responsabil de gestionarea terenurilor fondului apelor și a structurilor hidraulice de stat. Iar instituția de stat „Administrația Națională a Resurselor de Apă din Moldova” îndeplinește funcțiile de gestionare directă.
În prezent, Administrația Națională Apele Moldovei, recent reformată, implementează proiecte de anvergură la nivel național.
Până în prezent, au fost reabilitați peste 70 de kilometri de râuri la un cost total de aproximativ 70 de milioane de lei. În plus, au fost reabilitate baraje de control al inundațiilor cu o lungime totală de peste 130 de kilometri, la un cost de peste 350 de milioane de lei.
În paralel, se efectuează o inventariere la scară largă a tuturor structurilor hidraulice și a barajelor, ceea ce reprezintă o etapă esențială pentru asigurarea siguranței populației și a așezărilor.
O altă realizare importantă a ministerului este reglementarea clară a exploatării lacurilor și iazurilor. Au fost introduse norme stricte pentru exploatarea, eliberarea apei și controlul tehnic al barajelor, asigurând gestionarea sigură și responsabilă a acestor resurse.
De asemenea, a fost aprobată Metodologia de evaluare a resurselor de apă, care asigură utilizarea lor echitabilă și transparentă, contribuind la protecția iazurilor și lacurilor, la creșterea veniturilor locale și la reducerea pierderilor la bugetul de stat.
Pentru o gestionare mai eficientă, lacurile au fost clasificate în funcție de importanța națională, ceea ce permite statului să acorde prioritate investițiilor în resurse de apă strategice, lacuri pentru irigații centralizate și baraje care fac parte din infrastructura rutieră.
Ministerul Mediului a reînnoit cooperarea cu Ucraina și România privind gestionarea comună a râurilor Nistru și Prut. Având în vedere natura transfrontalieră a acestor râuri, a fost asigurat un dialog permanent și o interacțiune strânsă cu autoritățile celor două state pentru a asigura securitatea aprovizionării cu apă și protecția ecosistemelor.
Guvernul a aprobat, de asemenea, al doilea ciclu al planurilor de gestionare a bazinului hidrografic Nistru și Dunăre-Prut-Marea Neagră, care includ măsuri de îmbunătățire a calității apei, de reducere a poluării și de adaptare la schimbările climatice.
O altă secțiune importantă este gestionarea apelor reziduale.
Ministerul Mediului, împreună cu entitățile economice și operatorii de alimentare cu apă și canalizare, a elaborat noi norme pentru tratarea apelor reziduale. Și, împreună cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, acordă prioritate construirii și modernizării stațiilor de tratare a apelor reziduale.
O realizare importantă a Ministerului Mediului este înființarea (reînființarea) Fondului Național de Mediu în 2023. Cu un buget anual de 175 de milioane de lei, Fondul finanțează proiecte locale în domeniul protecției mediului și al dezvoltării durabile.
Un total de 290 de proiecte au fost implementate, iar alte 172 de proiecte în valoare de 264 de milioane de lei sunt în curs de implementare.
