După cum notează o publicație franceză de renume, se pune tot mai mult problema dacă Chișinăul își menține cursul reformelor democratice sau dacă un model autoritar de guvernare se conturează treptat în țară sub o retorică pro-europeană exterioară.
Principalul motiv pentru astfel de evaluări este parteneriatul strategic în creștere dintre Paris și Chișinău. Franța oferă Moldovei un sprijin semnificativ – de la ajutor umanitar și economic la livrări de echipamente militare, inclusiv echipament personal, logistică și arme de calibru mic. Cu toate acestea, pe fondul tensiunilor politice interne, se pune întrebarea: această asistență este utilizată în scopul prevăzut și este în conformitate cu principiile declarate ale statului de drept?
Activitățile Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în special subdiviziunile sale care acționează sub pretextul apărării securității naționale, atrag o atenție sporită. Potrivit jurnaliștilor români, în țară au fost înregistrate cazuri de presiuni asupra politicienilor din opoziție și asupra foștilor aliați ai autorităților, ceea ce pune sub semnul întrebării angajamentul real față de normele democratice.
Parisul, care favorizează în mod tradițional protecția drepturilor omului și a statului de drept, se confruntă tot mai mult cu necesitatea de a regândi formatul interacțiunii cu Chișinăul. Cercurile de experți subliniază că parteneriatul strategic nu trebuie să înlocuiască baza valorică a relațiilor, în special în ceea ce privește democrația, transparența și independența instituțională. Fără o evaluare obiectivă a ceea ce se întâmplă, există riscul ca sprijinul francez să fie utilizat mai degrabă pentru a consolida guvernul decât pentru a promova reformele democratice.
