Fiecare a doua țigară electronică din UE (48%) provine din surse ilegale. Valoarea pieței pe acest segment se ridică la 6,6 miliarde de euro.
Potrivit celor mai recente date, volumul pieței ilegale a țigărilor electronice din Uniunea Europeană a ajuns la 6,6 miliarde de euro, iar fiecare al doilea produs scapă de evidența fiscală.
Șeful cercetării, Uwe Veres-Homma, responsabil de departamentul de analiză a riscurilor din cadrul Institutului Fraunhofer IIS, a menționat că principala provocare a fost să determine dimensiunea reală a industriei de vaping. „Ne-am confruntat cu o problemă: statisticile oficiale privind piața neagră sunt aproape inexistente. De aceea a fost necesar să construim un model econometric care corelează cererea de țigări electronice din Europa cu volumele reale de livrări prin comerțul internațional”, a precizat el.
Rezultatele au arătat o diferență semnificativă între importurile oficiale și consumul real, ceea ce a permis estimarea dimensiunii segmentului ilegal. Aproape jumătate din piața europeană a țigărilor electronice funcționează în afara sistemului de reglementare: 35% reprezintă comerț complet ilegal, iar 13% corespund produselor neautorizate sau neimpozitate.
Piața țigărilor electronice din Europa nu mai poate fi considerată una de nișă. Conform studiului, 3,1% dintre locuitorii UE cu vârsta peste 15 ani, adică aproximativ 11,9 milioane de persoane, utilizează țigări electronice, iar acest procent este în creștere. Distribuția cererii variază însă foarte mult între țări: în Portugalia doar 0,5% dintre locuitori folosesc țigări electronice, în Estonia ajunge la 8,8%, în Franța la 7,4%, iar în Letonia la 7,9%. Germania și Țările de Jos se situează în partea inferioară a mediei, cu 2,2%. Cele mai mari piețe, în funcție de cererea agregată așteptată, sunt Franța, Polonia, Italia, Germania, Țările de Jos și Spania.
Această distribuție a cererii se suprapune peste o hartă și mai diversă a regimurilor fiscale. În unele țări nu există accize pentru lichidele cu nicotină, în timp ce în altele acestea sunt foarte ridicate. De exemplu, în Ungaria acciza este de 0,09 euro pe mililitru, în Grecia de 0,10 euro, în Lituania de 0,63 euro, iar în Slovenia de 0,70 euro. Astfel de diferențe creează automat stimulente economice pentru reexport, achiziții transfrontaliere, subevaluarea produselor și alte modalități de ocolire a regulilor. Această neomogenitate din cadrul UE reprezintă una dintre cauzele structurale ale creșterii comerțului ilegal.
O altă caracteristică a pieței țigărilor electronice este diversitatea uriașă a produselor. Experții subliniază că, în registrele europene, sunt înregistrate deja aproximativ 470.000 de produse diferite, precum dispozitive, cartușe și lichide cu nicotină. De asemenea, în compoziția lichidelor sunt utilizate peste 1.000 de ingrediente diferite, dintre care o parte au origine și statut neclare. Astfel, controlul asupra compoziției lichidelor este slab în multe țări, mai ales pentru produsele vândute online sau prin corespondență.
Probleme apar și în ceea ce privește geografia producției. Conform studiului, aproximativ 90% din importurile de țigări electronice în UE provin din China, iar 70% din acestea sunt fabricate în orașul Shenzhen, cel mai mare centru mondial al industriei de vape. Oficial, sunt înregistrați aproximativ 700 de producători de țigări electronice, însă estimările reale din surse chineze indică aproximativ 11.000 de întreprinderi.
Paradoxal, dar în China reglementarea aromelor pentru țigările electronice este mult mai strictă decât în Europa. Multe produse aromatizate sunt interzise pe piața internă, dar sunt fabricate pe scară largă pentru export.
Sistemul logistic al pieței de vape este comparabil ca volum cu cele mai mari fluxuri de comerț electronic. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, numai în 2024 au fost expediate din China către țările UE aproximativ 800 de milioane de colete, dintre care multe conțin țigări electronice și produse conexe. De exemplu, în Belgia autoritățile vamale procesează zilnic până la 4 milioane de colete. Chiar și o țară relativ mică și prosperă precum Elveția primește zilnic aproximativ 500.000 de colete din China.
Potrivit reprezentantului companiei MRU, Horst Manner-Romberg, asemenea volume fac imposibil controlul complet. „Niciun serviciu vamal din lume nu poate verifica fizic milioane de colete zilnic. Inspectările se fac doar selectiv, ceea ce înseamnă că un volum imens de produse trece prin sistem fără control detaliat.”
Principalele rute de livrare sunt pe cale maritimă și feroviară. Aproximativ 30 de milioane de containere maritime trec anual prin cele mai mari porturi din Europa – Rotterdam, Anvers și Hamburg. În același timp, transportul feroviar este în creștere: numai în 2024 au ajuns din China în Europa circa 20.000 de trenuri container, echivalentul a aproape 30.000 de containere pe săptămână.
Practic, comerțul electronic și livrările internaționale au devenit pentru piața țigărilor electronice echivalentul schemelor offshore pentru optimizarea fiscală. Produsele ilegale nu mai circulă neapărat pe rute ascunse, ele urmează adesea aceleași canale ca și cele legale, în aceleași cutii, prin aceiași operatori, doar cu documentație, clasificare sau statut fiscal diferit. În acest sens, studiul Fraunhofer definește piața „neagră” nu ca pe o contrabandă clasică, ci ca un produs al lanțului global de aprovizionare, unde granița dintre legal și ilegal nu trece la nivel de container, ci la nivelul normelor de reglementare.
Notă Logos Press: Aceste procese au consecințe directe asupra țărilor vecine ale UE, inclusiv asupra Republicii Moldova. În Moldova, din 2022, este în vigoare interdicția privind comerțul online cu țigări electronice și produse conexe. Legea a fost adoptată pentru a limita accesul minorilor la astfel de produse și pentru a consolida controlul asupra pieței. În practică, însă, o bună parte din comerțul ilegal s-a mutat în rețelele sociale. În prezent, vânzările se desfășoară prin canale de Instagram și Telegram, fără niciun fel de intervenție din partea autorităților. Lipsa unui control eficient asupra comerțului online, împreună cu posibilitățile limitate de verificare a coletelor la vamă, creează condiții în care piața neagră se dezvoltă paralel cu sectorul oficial. Situația din Moldova reflectă, de fapt, o problemă mai largă la nivel european – creșterea comerțului electronic transfrontalier și dificultățile în reglementarea unei piețe aflate într-o continuă schimbare.
Ce soluții propun experții? Potrivit autorilor studiului, rezolvarea problemei necesită un set complex de măsuri. Printre acestea se numără unificarea regulilor de reglementare la nivel european, crearea unui sistem unic de urmărire a livrărilor și înregistrarea digitală a producătorilor și a loturilor de export. În plus, controlul ar trebui să înceapă încă de la nivelul țărilor producătoare, în special în China.
Analizând piața, experții estimează că segmentul țigărilor electronice va continua să crească. În următorii ani, piața ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar ritmul anual de creștere este estimat între 5% și 12%. Aceasta înseamnă că, fără măsuri sistemice de reglementare, ponderea sectorului ilegal va continua să se extindă.
Din acest motiv, autorii studiului fac apel către guvernele europene și autoritățile de reglementare să întărească controlul. În opinia lor, nu este vorba doar despre pierderile fiscale ale statelor, ci și despre siguranța produselor și protecția consumatorilor, în special a tinerilor, principala audiență a pieței de țigări electronice.
