Dinamica datoriei de stat de la începutul anului (121,4 miliarde de lei în decembrie 2024) dă semne clare de „îmbunătățire externă”, pe fondul corelării datoriei externe cu diferența de curs valutar a monedelor străine, ceea ce face ca echivalentul ei în lei să fie diferit de cel contabil. Astfel, comparativ cu luna martie, datoria totală de stat a crescut cu doar 36 de milioane de lei.
În unități contabile (internă în MDL, externă – în $), creșterea lunară a datoriei de stat interne a fost de 4,1%, iar cea externă – de 3,1%. Tradusă în monedă națională la cursul BNM, datoria publică totală a crescut cu doar 0,3%, iar cea externă a scăzut cu 1,3 miliarde de lei.
Potrivit economistului Vladimir Golovatiuc, o astfel de aritmetică înșelătoare a fost cauzată de deprecierea monedei de bază a datoriei externe (dolarul SUA) față de lei (cu 4,7%).
„Dacă s-ar fi menținut cursul dolarului de acum o lună, echivalentul în lei al datoriei externe ar fi crescut în aprilie cu 2,3 miliarde de lei, iar datoria totală a statului ar fi crescut cu 3,7 miliarde de lei. Ritmul împrumuturilor nu scade. Se repetă situația din 2024 – încasări nesemnificative și întârziate ale împrumuturilor externe și rambursări mai mari ale împrumuturilor obținute anterior. Pentru 4 luni. În 4M 2025 au fost primite 58 milioane de dolari și returnate 167 milioane de dolari”, consideră expertul.
Picanteria situației este adăugată de faptul că împrumuturile în moneda americană reprezintă acum mai puțin de 1% din datoria totală, iar cele nou sosite – în moneda europeană. Dacă luăm în considerare faptul că Banca Națională a făcut din euro și nu din dolarul american moneda de bază pentru calcularea ratei MDL, dar în același timp dolarul rămâne, tehnic, moneda de contabilizare a datoriei publice, atunci împrumuturile europene din anul electoral ar trebui să fie contabilizate și în moneda americană.
