„Atunci când cineva pleacă, cauzele sunt repartizate unor judecători noi care trebuie să o ia de la capăt. …În plus, participanții la proces folosesc adesea modalități de contestare, cereri nefondate de amânare și contestații, ceea ce încetinește și mai mult procesul”, a explicat Ludmila Oush, inspector-judecător al Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii
Anterior, problema deficitului de judecători a fost menționată de deputatul Partidului Nostru Alexandr Berlinschii. Potrivit acestuia, în instanțele de primă instanță deficitul real depășește 37 la sută, în curțile de apel – 43 la sută, iar în Camera Superioară a Magistraturii aproape jumătate din posturi rămân vacante. „Procedurile de verificare și apoi de previzualizare au paralizat de fapt procesele”, crede el.
Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, deputatul PSRM Adrian Lebedinschi, a recomandat să se acorde atenție și activității administratorilor, care „deseori pun bețe în roate în unele procese”.
Comunitatea profesională speră că odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la mediere, judecătorii vor împărți povara procedurilor de insolvență cu mediatorii.
Tendință descendentă: nu falimente, ci recuperare de fonduri
Potrivit Curții de Conturi, între 2023 și prima jumătate a anului 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3.000 de proceduri de insolvență, fiind confirmate creanțe bugetare în valoare de aproximativ 9 miliarde de lei.
În doi ani și jumătate, au fost lichidați peste 1,7 mii de agenți economici; valoarea datoriilor anulate la bugetul de stat a totalizat aproape 2,4 miliarde de lei.
În același timp, suma obligațiilor fiscale restituite la bugetul de stat în cadrul procedurilor de insolvabilitate scade în fiecare an: de la 49,7 milioane de lei în 2023 la 41,7 milioane de lei în 2024 și 21,3 milioane de lei în prima jumătate a anului 2025. Conform estimărilor auditorilor, nivelul de restituire a obligațiilor fiscale la bugetul de stat este egal cu mai puțin de 1% din soldul creanțelor.
