
Primul președinte al Băncii Naționale, Leonid Talmac, era cunoscut ca fiind un oponent al intrării rapide a organizațiilor bancare străine, a investitorilor instituționali pe piața moldovenească, dând astfel timp sistemului bancar moldovenesc să se consolideze. El dorea să permită întreprinderilor locale să stea pe picioarele lor, să crească în valoare, să reziste cumva milioanelor occidentale. Și totuși, astăzi, o singură bancă comercială din Moldova, cu o cotă de piață de aproximativ 4%, rămâne complet locală, controlată de afaceri moldovenești. Celelalte nouă bănci comerciale sunt de mult timp deținute de acționari străini și controlate de capital străin.
Dacă luăm în considerare opinia populară conform căreia sistemul bancar este sistemul circulator al economiei, în al nostru curge sânge străin. În pofida tuturor riscurilor existente în Moldova, sistemul nostru bancar este profitabil, iar în acest sens – atractiv pentru investitori. Iar riscurile sunt minimizate de faptul că Moldova a aderat la standardele Basel III. Respectarea acestora asigură îndeplinirea absolută de către bănci a unui șir de cerințe, care oferă o garanție aproape completă a siguranței investițiilor în sectorul bancar și returnarea lor imediată în cazul oricărei situații de forță majoră.
Prin urmare, în fiecare an apare întrebarea: câștigă sistemul bancar moldovenesc prea mult, având în vedere prăbușirea economiei? Opoziția a propus chiar majorarea impozitului pe profitul sectorului bancar, dar din multe motive, acest lucru nu se va face.
Cât de profitabil este sistemul bancar moldovenesc? Luați în considerare ultimii cinci ani, în care fiecare an este un an de criză: pandemie, război, criză energetică, alegeri, criză energetică din nou….
Profitul sectorului bancar moldovenesc în 2020-2024.
Anul |
Profit în miliarde de lei |
2020 |
1,50 |
2021 |
2,29 |
2022 |
3,66 |
2023 |
4,09 |
2024 |
3,98 |
În ciuda unei ușoare scăderi a profitului total în 2024, unele bănci au înregistrat o creștere. Astfel, profitul maib a constituit 1,40 miliarde lei (creștere de 14,4% față de 2023). Moldindconbank – 1,11 miliarde de lei (creștere de 19,8%). Profitul Victoriabank a constituit 0,59 miliarde lei (minus 12,1%), OTP Bank – 0,57 miliarde lei (-27,8%).
Cine deține sistemul bancar moldovenesc și cine îl controlează cu adevărat?
maib
HEIM Partners Limited – 38,69% din acțiuni și 45,55% din drepturile de vot.
Natalia Vrabie – 4,99% din acțiuni și drepturi de vot.
În cadrul consorțiului HEIM Partners Limited, acțiunile sunt distribuite după cum urmează: BERD – 37,5%; Invalda INVL – 37,5%; Horizon Capital – 25%.
Moldindconbank
Doverie-Invest S.A. (fond de investiții din Bulgaria) – 77,63% din acțiuni.
Victoriabank
Banca Transilvania – 66,77% din acțiuni
BERD – 27,56% din acțiuni
BERD este de asemenea acționar al Băncii Transilvania – 6,87%.
OTP Bank Moldova
OTP Bank Nyrt. (grup bancar internațional din Ungaria) – 98,26% din acțiuni
Procredit Bank Moldova
ProCredit Holding AG & Co. KgaA (Germania) – 100% din acțiuni.
Eximbank
Intesa Sanpaolo (grup bancar internațional din Italia) – 100% din acțiuni.
Fincombank
Acționari principali, cetățeni ai Republicii Moldova: Dorin Nicolae – 20,63%; Hvorostovski Victor – 9,65%; alte trei persoane fizice – 5,97%; compania Continent SRL – 9,84%; compania Agro Nova Prim SRL – 9,10% din acțiuni.
Energbank
Iute Group AS (Estonia) – 95,92% din acțiuni.
Comertbank
ACF Corporate Finance Consulting AG (Austria) – 99,9%
Societatea este deținută de două persoane fizice cu cetățenie britanică și israeliană.
Eurocreditbank
Zisi Mariana (Grecia) – 46,45%; alți patru acționari – persoane fizice din Grecia – 9,37%; Mahmut Mohamed Shakir Mahmoud (EAU) – 42,19% din acțiuni.
Cota de piață a băncilor comerciale din Moldova în funcție de mărimea activelor
Activele la 31 ianuarie 2025 în mln. lei |
Cota de piață în funcție de mărimea activelor în % |
|
Comertbank |
2208,7 |
1,29 |
Energbank |
3350,0 |
1,97 |
Eurocreditbank |
1687,3 |
0,99 |
Eximbank |
5726,9 |
3,36 |
Fincombank |
6089,4 |
3,57 |
maib |
61373,3 |
35,98 |
Moldindconbank |
35809,7 |
20,99 |
OTP Bank |
20525,0 |
12,03 |
ProCredit Bank |
7383,6 |
4,33 |
Victoriabank,
(BCR Chișinău) |
24432,7 1981,3 |
15,49 |
TOTAL |
170576,9 |
100 |
Astfel, dintre cei mai mari investitori străini, holdingul bulgar „Doverie” controlează 21% din piața bancară moldovenească, iar grupul bancar din Europa Centrală și de Est din Ungaria OTP controlează 12%.
Totuși, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) deține controlul absolut asupra sistemului bancar moldovenesc. Apropo, aceasta este o bancă comercială (!), adică, conform statutului său, ar trebui să obțină profit.
BERD controlează direct 51,47% din piața bancară din Moldova (maib și Victoriabank). Dar, de fapt, influența BERD asupra pieței bancare a țării este mult mai profundă.
În 2007, BERD a investit 3,3 milioane de euro pentru 10% din capitalul Mobiasbancă (acum OTP Bank). Acest proiect de la sfârșitul anului 2007 a fost clasat, dar este acum operațional. De asemenea, BERD a emis garanții în valoare de 20 de milioane EUR pentru maib în septembrie 2024 pentru a acoperi 50% din creditele acordate IMM-urilor. Aceleași garanții, dar pentru 15 milioane EUR în septembrie 2024, au fost emise pentru OTP Bank Moldova. Procredit Bank a primit 10 milioane EUR de la BERD în iulie 2024 în cadrul Programului de competitivitate și implicare a IMM-urilor în Parteneriatul estic. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele existente ale BERD în sectorul bancar din Moldova.
Prima lege a investitorului spune: protejează-ți investiția. Prin urmare, atunci când un investitor (în acest caz, BERD) investește zeci de milioane într-o bancă comercială, el stipulează în mod necesar condițiile de protecție a capitalului său prin influențarea directă sau indirectă a activității împrumutatului, sub amenințarea retragerii bruște a împrumuturilor, investițiilor, penalităților etc.
Când Moldova a obținut independența, în țară funcționau cinci bănci: Vneshtorgbank (succesoarea sa a devenit Eximbank), Banca de Economii (Banca de Ecomonii), Promstroibank (Moldindconbank), Zhilsotsbank (Banca Sociala), Agroprombank (care a devenit Moldova-Agroindbank și apoi maib). Cam în aceeași perioadă au început să apară băncile comerciale, dintre care în prezent activează doar Victoriabank. Desigur, exista încă o reprezentanță a Băncii de Stat a URSS, care era responsabilă, printre altele, de emiterea banilor, dar aceste funcții au fost preluate de noua autoritate de reglementare – Banca Națională a Moldovei. Și aceasta, spre deosebire de celelalte, nu este o instituție financiară comercială.
De-a lungul timpului, numărul băncilor comerciale operaționale din țară a ajuns la 17. Lista băncilor care au funcționat pe piața moldovenească, dar au părăsit-o din diverse motive, a fost completată în acest an de BCR Chișinău.
Iată lista structurilor care au avut vreodată o licență bancară și au pierdut-o (este dată în ordine alfabetică).
Băncile comerciale din Moldova care și-au încetat activitatea
Banca de Economii | Basarabia | Banca Comercială Internațională (Moldova) |
Banca Internațională de Investiții și Dezvoltare Moldo-Bulgară (BIID MB) | BCR Chișinău | Întreprinzbancă |
Banca Municipală Chișinău | Bucuriabank | Investprivatbank |
Banca Sociala | Businessbank | Oguzbank |
Banca Turco-Română (BTR) Moldova | Banca Capital | Unibank |
Bancosind | Guineea | Universalbank |
Vias |
Câteva fapte interesante din viața sectorului bancar din Moldova
- Banca Basarabia – prima bancă comercială căreia i-a fost retrasă licența (1996).
- Intreprinzbanca – prima bancă comercială a cărei închidere a dus la primele proteste ale deponenților fraudați (1997).
- Guinea – banca care a luat naștere dintr-o casă de schimb valutar (1995, licență revocată în 1996).
- Businessbank – PetrolBank (astăzi Eurocreditbank) – prima fuziune bancară care a eșuat. A dus la falimentul primei și la rebrandingul celei de-a doua (2001).
- Eurocreditbank – prima rebranding completă și schimbarea denumirii băncii din Petrolbank (2002).
- Mobiasbancă – prima bancă din Moldova care a fost cumpărată de grupul financiar internațional Societte Generale (2007).
- Procredit Bank – bancă care a luat naștere dintr-o organizație nebancară de creditare denumită anterior MEC Moldova (2008).
- Investprivatbank – după revocarea licenței în 2009, toate depozitele persoanelor fizice au fost readuse sub administrarea statului.
- „Furtul unui miliard”, revocarea licențelor Băncii de Economii, Băncii Sociale, Unibank (2015).
- BCR Chișinău – prima preluare de succes de pe piață, de către Victoriabank (2025).
Legislația moldovenească nu permite băncilor (organizațiilor) străine să deschidă sucursale sau reprezentanțe în țară. Dacă doresc să fie prezente pe piața noastră, ele trebuie să deschidă o bancă comercială cu drepturi depline, cu toate cerințele financiare și juridice. Această clauză nu convine întotdeauna investitorilor străini, dar a contribuit la menținerea stabilității sistemului bancar moldovenesc în perioade de criză. De exemplu, atunci când grupul italian Venetto, care deținea Eximbank din Moldova, a intrat în faliment, acesta nu a putut să o tragă după el, deoarece Eximbank era un activ în străinătate, absolut independent de finanțele grupului și un activ profitabil. Ca urmare, acest activ a fost vândut grupului italian Intenso și continuă să aducă profit noului acționar.
În Moldova nu există restricții privind prezența capitalului străin în sistemul bancar. Banca Națională a Moldovei acționează ca unic garant al protecției suveranității financiare a țării. Prin urmare, suveranitatea statului nostru depinde de capacitatea țării de a reglementa sectorul financiar, ghidată exclusiv de interesele țării. Și acesta este doar unul dintre motivele pentru care autoritatea de reglementare – Banca Națională – ar trebui să fie o instituție cu adevărat independentă politic și financiar.