China cere deblocarea Strâmtorii Ormuz pe fondul escaladării conflictului SUA-Iran
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în cadrul unei conferințe de presă la 3 martie 2026 a condamnat utilizarea forței fără un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, calificând atacurile SUA și ale Israelului drept o încălcare a dreptului internațional care conduce la „legea junglei” în politica mondială.
O amenințare la adresa mixului energetic global
China consideră că închiderea Strâmtorii Ormuz ca urmare a unei acțiuni militare amenință să destabilizeze piața mondială a petrolului și gazelor.
Strâmtoarea Ormuz este gâtul de sticlă al economiei mondiale, prin care trec aproximativ 20 % din aprovizionarea cu petrol a lumii și o treime din exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate (GNL).
Pentru China, care importă peste 80 % din petrolul iranian pe această rută (aproximativ 13,5 % din totalul importurilor maritime ale Chinei), orice întârziere a petrolierelor reprezintă o amenințare directă la adresa securității energetice naționale.
Situația s-a înrăutățit după rapoartele privind suspendarea operațiunilor la cea mai mare fabrică de GNL din Qatar, Ras Laffan, din cauza atacurilor cu drone, ceea ce a condus deja la o creștere a prețurilor la energie în Asia și Europa.
Diplomația liniei roșii
Ministrul chinez de externe Wang Yi, în cadrul unor consultări telefonice de urgență cu omologii din Iran, Franța și Oman, a subliniat că menținerea stabilității aprovizionării este responsabilitatea tuturor părților implicate.
Beijingul a transmis un mesaj clar Teheranului: în timp ce susține suveranitatea Iranului, China insistă să respecte „interesele legitime ale vecinilor” și să nu blocheze rutele comerciale internaționale.
În acest fel, analiștii consideră că China și-a exprimat ferm poziția nu numai cu privire la conflictul în sine și la „legea junglei” în politica internațională, ci și cu privire la inacceptabilitatea depășirii „liniilor roșii” atunci când vine vorba de destabilizarea piețelor energetice.
Reacțiile și riscurile pieței
La 3 martie, peste 150 de petroliere se adunaseră în zona strâmtorii în așteptarea clarificării situației de securitate. Prețul global al țițeiului Brent a crescut deja cu aproape 17 %, atingând maxime de la începutul anului 2025, la aproximativ 83 de dolari pe baril.
Analiștii notează că Beijingul încearcă să găsească un echilibru: în timp ce condamnă acțiunile Washingtonului, RPC nu poate permite prăbușirea aprovizionării din regiune, care este fundamentul creșterii sale economice.
Experții se așteaptă ca, în zilele următoare, China să propună un format pentru discuțiile de mediere, pentru a preveni blocarea completă a strâmtorii.
