În timpul consultărilor verbale cu cele mai mari bănci, oficialii chinezi au subliniat necesitatea diversificării riscurilor, notează Bloomberg, citând surse familiare cu situația. Autoritățile de reglementare sunt preocupate de riscurile de concentrare a activelor și de volatilitatea ridicată a pieței.
Decizia nu afectează rezervele de stat ale Chinei în obligațiuni americane. Sursele spun că mișcarea este dictată doar de considerente de piață, nu de geopolitică sau de pierderea încrederii în bonitatea Statelor Unite.
Vestea a provocat o ușoară scădere a cotațiilor obligațiunilor guvernamentale americane și creșterea randamentelor acestora în tranzacțiile din Asia. Dolarul a slăbit ușor față de principalele valute.
China, cândva cel mai mare creditor al SUA, își reduce în mod constant investițiile în datoria publică americană. De la vârful atins în 2013, portofoliul Chinei aproape s-a înjumătățit, ajungând la 683 de miliarde de dolari în noiembrie 2025 (minimul din 2008). China ocupă acum locul al treilea în rândul deținătorilor de obligațiuni, după Japonia și Regatul Unit.
Experții notează că scăderea reală ar putea fi mai mică, deoarece Beijingul a transferat probabil unele active în conturi din Belgia, ale cărei investiții în datoria guvernamentală a SUA au crescut de 4 ori din 2017.
Preocupările autorităților chineze fac ecou sentimentelor investitorilor globali, care pun tot mai mult la îndoială disciplina fiscală a Washingtonului, pe fondul politicilor și declarațiilor președintelui Donald Trump privind confortul unui dolar slab.
