Nu există pace în lume
Mesajul principal este următorul: criza din acest sector nu ar trebui privită ca un eveniment izolat legat de linia electrică aeriană Vulcănești-Isaccea, ci ca o secvență de șocuri externe care au necesitat un răspuns gradual, decisiv și orientat strategic pentru a proteja cetățenii.
De la începutul lunii martie 2026, indicatorii de risc au semnalat primele defecțiuni în sistemul de alimentare cu combustibil. Hotărârea de Guvern nr. 81/2026 a instituit o stare de alertă ridicată în sectorul energetic.
În acest stadiu, sarcina principală a fost monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru eventuale penurii. S-a observat că perturbările din Strâmtoarea Ormuz, o rută prin care trece 20 % din petrolul mondial și 25-30 % din gazele naturale lichefiate, încep să aibă un impact negativ asupra cotațiilor internaționale.
În același timp, la nivel regional, situația era deja tensionată din cauza funcționării rafinăriilor din România, principala sursă a 78% din importurile de motorină și 99% din importurile de benzină pentru Moldova, ceea ce a limitat drastic volumele disponibile pentru import.
Deficitul de instrumente
Deși regimul de urgență a fost activat, instrumentele disponibile în cadrul acestui mecanism au fost doar de natură administrativă. În cadrul acestui mecanism, statul nu avea dreptul legal de a interveni în mecanismele de calculare a prețului combustibililor, de a face derogări de la Codul de dezvoltare urbană pentru proiectele de energie verde, de a proteja organizațiile de furnizare a energiei împotriva blocării conturilor bancare sau de a interveni în achizițiile de urgență.
Documentul subliniază faptul că situația națională era deja critică atunci când a fost declarată starea de urgență. Evoluțiile globale și presiunile regionale au transformat vulnerabilitățile într-o criză acută.
Mai rău, mecanismul de calculare a prețului motorinei pe baza unei medii pe 14 zile a devenit un obstacol: importatorii nu mai erau motivați să importe bunuri pe care guvernul îi obliga să le vândă la prețuri bazate pe cotații vechi, iar problema nu mai era prețul final pentru consumator, ci însăși disponibilitatea produsului la stația de benzină. Piața era deja pe punctul de a fi blocată, iar instrumentele administrative ale stării de urgență nu mai erau suficiente pentru a asigura disponibilitatea produselor la benzinării.
În acest context deja tensionat, punctul de cotitură a avut loc la 23 martie 2026, când atacurile rusești asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de transport de 400 kV Vulcănești-Isaccea, care furniza în mod normal aproximativ 60-70% din necesarul de energie electrică al țării. Fluxurile de energie din România au scăzut rapid la 0, rezultând un deficit uriaș de 350-400 MW pe oră.
Ce s-a făcut
Rezoluția parlamentară nr. 38/2026 a declarat stare de urgență pentru a debloca pârghii suplimentare. Acest lucru a permis CNMC să opereze pe două niveluri principale:
- Sectorul energiei electrice: pentru a asigura furnizarea neîntreruptă de energie electrică în casele cetățenilor;
- Sectorul produselor petroliere: pentru a trece de la penurie la stabilitate.
În sectorul energiei electrice, starea de urgență a permis, printre altele:
– Reparații în timp record. Întreprinderii de stat Moldelectrica i s-a permis să achiziționeze echipamente critice prin negocieri directe. Cooperarea cu operatorii din Ucraina, România și alte țări europene s-a dovedit a fi extrem de productivă, linia fiind repusă în funcțiune la 28 martie 2026, la 5 zile după începerea lucrărilor
– De asemenea, prin derogare de la Codul de urbanism, s-a permis instalarea rapidă a sistemelor de stocare și echilibrare fără procedurile birocratice de obținere a autorizațiilor de construire. Această măsură a fost luată pentru a reduce semnificativ termenul de realizare a proiectelor de energie verde. În plus, a fost pus în aplicare un plan de reducere a consumului, care a dus la o reducere a consumului național de energie de aproximativ 3 %, economisind resurse vitale în timpul orelor de vârf.
Măsurile luate în timpul stării de urgență în sectorul produselor petroliere au fost cele mai vizibile pentru cetățeni. În timp ce, la 26 martie, 182 de benzinării raportau penurie de motorină, după punerea în aplicare a măsurilor de echilibrare au rămas doar 41 (6,9 % din total). Măsurile aplicate au inclus:
– Reducerea perioadei de decontare a prețurilor de la 14 zile la 7 zile. Acest lucru a permis importatorilor să își echilibreze costurile reale de achiziție și să reia aprovizionarea. Dacă această măsură ar fi anulată acum și s-ar reveni la 14 zile, am bloca din nou importurile pe o piață internațională extrem de instabilă. În același timp, în cazul scăderii prețurilor la produsele petroliere pe bursele internaționale – așa cum s-a întâmplat după anunțul recent al unei încetări a focului în Orientul Mijlociu – menținerea perioadei de 7 zile va permite aplicarea mai rapidă a reducerilor de prețuri la benzinării pentru consumatori.
– În cazul Lukoil-Moldova Ltd, a fost autorizată deblocarea fondurilor existente ale acestui operator exclusiv pentru achiziționarea de combustibil și furnizarea acestuia numai în interiorul țării. Rezultatele au fost imediate: stocurile Lukoil-Moldova Ltd. au crescut de la 125 tone la peste 712 tone, iar vânzările zilnice au crescut de la 17 mii litri la peste 241 mii litri.
– De asemenea, au fost luate măsuri de protecție pentru a atenua panica, și anume limitarea vânzării de combustibil în containere la un maxim de 20 de litri, ceea ce a oprit stocarea impulsivă și a stabilizat consumul la media normală de 1 500 de tone pe zi.
Un obiectiv important al strategiei de gestionare a crizei a fost protejarea sectorului agricol, având în vedere că această perioadă de instabilitate a coincis cu etapele critice ale activităților agricole sezoniere. Securitatea energetică este direct legată de securitatea alimentară, astfel încât stocurile de motorină pentru operațiunile agricole au fost monitorizate permanent pentru a identifica și preveni în timp util riscurile de penurie semnificativă pentru agricultori.
Riscurile rămân
Deși linia de transport a fost reparată, riscurile din sectorul energetic nu au dispărut, se arată în documentul de politică.
Ar trebui să se țină seama de faptul că perioada sărbătorilor pascale implică o mobilitate maximă a populației și, prin urmare, o intensificare a consumului de combustibil din cauza creșterii numărului de călătorii interne și transfrontaliere.
În același timp, încetarea funcționării centralelor termice poate reduce semnificativ capacitatea de cogenerare, până la 200-220 MW. În același timp, se așteaptă ca o serie de industrii să își reia funcționarea la capacitate maximă în aprilie, ceea ce va duce la o creștere suplimentară a consumului. În aceste condiții, în ciuda stabilizării pieței la nivelul disponibilității combustibililor timp de 6-7 zile, există riscul unei reduceri treptate a acestor stocuri.
De ce este necesară prelungirea urgenței pentru sărbătorile pascale
Menținerea stării de urgență pentru sărbătorile pascale reprezintă o măsură de proporționalitate și prudență strategică, oferind guvernului pârghiile necesare pentru a preveni orice perturbare într-un moment de posibilă vulnerabilitate.
Această decizie este, de asemenea, dictată de necesitatea de a răspunde rapid la un set de factori externi care ar putea evolua și acționa în cascadă. Printre acești factori se numără instabilitatea extremă din Orientul Mijlociu, unde perturbările din strâmtoarea Hormuz continuă să pună presiune asupra fluxurilor globale de petrol și gaze. Deși încetarea focului a dus la scăderea prețurilor, toate rapoartele internaționale și naționale indică faptul că prețurile și nivelurile stocurilor vor depinde de reluarea transportului maritim și de deschiderea rutelor de acces în următoarele săptămâni.
În paralel, se lucrează cu parlamentarii pentru a promova modificări legislative care ar supune activitățile de gestionare a situațiilor de urgență și de criză controlului parlamentar. În același timp, se ia în considerare revizuirea duratei regimului stării de urgență pentru a permite o durată mai flexibilă și aplicarea unei game mai largi de măsuri pentru a asigura o intervenție rapidă și eficientă”, a explicat CNMC decizia Guvernului.
Anterior a fost relatat că astăzi, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat că anularea stării de urgență în sectorul energetic în ajunul sărbătorilor pascale și într-o situație geopolitică dificilă ar fi un pas iresponsabil.
