Mircea Baciu
Primul model este modelul european, bazat pe creștere economică, libertate politică și coeziune socială. Al doilea este modelul american, bazat pe creștere economică și libertate politică, coeziunea socială jucând un rol minor. Al treilea model este modelul chinez, bazat pe creștere economică și coeziune socială, dar lipsit de libertate politică. Printre modelele asiatice care merită studiate se numără Japonia, Coreea de Sud și Singapore – aceste modele pun accentul pe tehnologie și inovare ca bază pentru creșterea economică, iar coeziunea socială este mai puțin pronunțată.
Urmând cursul integrării europene, Moldova ar trebui să se orienteze spre modelul european, însă trebuie luate în considerare unele detalii. Modelul european nu este unic pentru întreaga UE. Mai degrabă, caracteristicile generale sunt comune, dar există și abordări specifice în funcție de regiunile geografice. Aceste abordări specifice sunt denumite și submodele. Cel mai eficient submodel din cadrul modelului european este considerat a fi submodelul nordic, care este aplicat în state precum Suedia, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda. Acest submodel este caracterizat de o eficiență macroeconomică ridicată, precum și de un grad ridicat de echitate socială.
Un alt submodel care merită o atenție deosebită este modelul anglo-saxon, aplicat în Marea Britanie și Irlanda. Acest model este relevant pentru Republica Moldova, în pofida faptului că Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene. În același timp, trebuie remarcat imediat că acest submodel va fi perceput de cetățenii moldoveni cu precauție și suspiciune, deoarece implică un sistem de asistență socială destul de limitat.
Chiar dacă merită explorat, submodelul sudic (Italia, Grecia, Cipru, Spania, Portugalia și Malta) tot nu va fi foarte popular printre cetățenii moldoveni, deoarece implică un control strict asupra pieței muncii, dar o participare minimă la protecția socială a populației.
Submodelul continental (Franța, Germania, Austria, Luxemburg și Belgia) ar fi apreciat de către cetățenii moldoveni, dat fiind faptul că implică beneficii de șomaj destul de ridicate. În același timp, acest submodel este caracterizat de reguli fiscale destul de stricte și impozite ridicate. Aceste reguli și impozite sunt cele care permit sistemului de ajutor de șomaj să fie atât de generos.
Un submodel apropiat de Republica Moldova ar putea fi cel aplicat în fostele state sovietice membre ale Uniunii Europene (statele baltice), precum și în unele state din fostul lagăr socialist (România, Polonia, Republica Cehă, Bulgaria, Slovacia). Măcar din simplul motiv că aceste țări au trecut prin perioade comparabile cu cele prin care trece acum Republica Moldova și s-au confruntat cu unele probleme similare cu cele cu care se confruntă țara noastră.
De ce am decis să abordez acest subiect? Pentru că sunt convins că Republica Moldova nu mai poate defini dezvoltarea economică drept obiectivul său principal fără a alege unul dintre modelele cunoscute pe care le poate studia și implementa. Desigur, acest lucru nu înseamnă o acceptare totală a acestui sau acelui model, deoarece fiecare țară are propriile sale specificități. Dar, în orice caz, este nevoie de o abordare mult mai matură decât până acum a conceptului de dezvoltare economică. Avem nevoie de o abordare clasică, o abordare previzibilă, o abordare responsabilă. În caz contrar, nu vom putea vorbi despre o dezvoltare economică reală.
Mircea Baciu,
antreprenor moldovean
