Dacă scenariul Băncii Naționale se va realiza, PIB-ul în 2025 va fi de 98,1% din nivelul înregistrat în 2021. Creșterea economică va fi alimentată de consum și investiții. Salariile, care ar urma să crească cu 5,1%, vor determina creșterea consumului gospodăriilor.
Investițiile în active fixe vor fi susținute de creșterea finanțării din surse proprii a agenților economici, precum și de contribuția creditelor și împrumuturilor interne. În același timp, dinamica exporturilor va fi favorizată de redresarea sectorului agricol. Producția agricolă va crește cu 14,0%, după ce în 2024 a scăzut cu 14,6%.
După ce inflația a crescut cu 8,8% în primul trimestru din 2025, ritmul de creștere a prețurilor a încetinit și se așteaptă ca rata inflației să scadă la 6,5% în trimestrul al patrulea. Printre factorii care determină această tendință se numără scăderea prețurilor carburanților și efectul redresării sectorului agricol după declinul înregistrat în 2024. O revenire la un nivel acceptabil nu este așteptată până în 2026. Anul acesta va fi marcat de o inflație anuală de 7,5 %, conform prognozelor BNM.
Cu toate acestea, evoluțiile din primele patru luni ale anului 2025 indică o creștere mai rapidă a veniturilor bugetare în raport cu cheltuielile și activele nefinanciare – o creștere de 14,7 % față de o creștere de 10,7 %. Dacă această tendință se menține până la sfârșitul anului, deficitul bugetar raportat la PIB s-ar putea apropia de pragul de 2,5% stabilit în Legea privind finanțele publice.
Cu toate acestea, povara serviciului datoriei publice afectează din ce în ce mai mult atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare. Volumul maxim de rambursări este scadent în 2025. Astfel, prognoza BNM presupune un vârf în rambursarea datoriei publice interne, în timp ce aceasta constă în principal din instrumente cu scadență scurtă.
Potrivit Ministerului Finanțelor, segmentul pe termen scurt al datoriei publice interne, refinanțat anual prin noi emisiuni de obligațiuni de stat, reprezintă un risc semnificativ pentru bugetul de stat din cauza posibilei creșteri a ratelor dobânzilor pe piața internă.
Datoria publică externă se află în limitele de siguranță, ceea ce indică un risc scăzut de refinanțare, iar datoria publică totală reprezintă, din punctul de vedere al băncii centrale, un „risc moderat de refinanțare”.
O analiză a profilului de rambursare a datoriei publice externe arată o distribuție relativ uniformă a rambursărilor începând cu 2026, ceea ce indică un risc scăzut de refinanțare. Acest lucru este favorizat de structura de rambursare a împrumuturilor externe, care include perioade de grație și scadențe lungi. De asemenea, volumul maxim de rambursare se încadrează în anul curent.
