Aceste estimări sunt cuprinse în Programul național de securitate cibernetică 2026-2030, care a fost aprobat de cabinet la 29 decembrie 2025.
Guvernul remarcă faptul că digitalizarea accelerată a economiei a deschis noi oportunități, dar, în același timp, a crescut vulnerabilitatea la amenințările cibernetice. Experții estimează că criminalitatea informatică cauzează anual țării pierderi economice de 0,3 % din PIB, adică aproximativ 49 de milioane de dolari în termeni nominali. Numărul atacurilor cibernetice asupra cetățenilor și agențiilor guvernamentale este în creștere, în timp ce cunoștințele despre tipurile de amenințări rămân scăzute.
„Igiena cibernetică și securitatea online nu sunt încă gestionate strategic la nivel național, iar inițiativele de sensibilizare existente au avut un efect limitat … Punerea în aplicare a programului este esențială pentru a asigura un ecosistem digital sigur și durabil, care va sprijini dezvoltarea economică și modernizarea Republicii Moldova”, se arată în document.
Programul stabilește obiective ambițioase: ponderea populației cu competențe digitale de bază ar trebui să crească la 40% până în 2028 și să ajungă la 80% până în 2030, în timp ce ponderea profesioniștilor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor în rândul populației ocupate ar trebui să ajungă la 3,3% până în 2028 și la 4% până în 2030.
Este prevăzut un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a programului. Acestea includ desfășurarea de exerciții naționale și simulări punctuale pentru a răspunde incidentelor cibernetice. Există, de asemenea, planuri pentru crearea unei unități de diplomație cibernetică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Cheltuielile pentru punerea în aplicare a acțiunilor planificate sunt estimate la aproximativ 73,1 milioane de lei.
Pe lângă program, cabinetul a aprobat o serie de alte documente în domeniul securității cibernetice. Cabinetul a adoptat Conceptul și Regulamentul privind Registrul de stat al incidentelor cibernetice, Regulamentul privind Planul național de răspuns la incidentele cibernetice, Regulamentul privind divulgarea coordonată a vulnerabilităților, precum și Regulamentul privind supravegherea de către stat a respectării cadrului de reglementare de către furnizorii de servicii din sectoarele critice.
