Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Categorie: Punct de vedere
„Perspectivele de dezvoltare a economiei moldovenești rămân incerte din cauza prezenței multor constrângeri și a lipsei unor planuri multilaterale și bine gândite de dezvoltare progresivă”. Declarația a fost făcută de Marin Ciobanu, președintele Asociației Patronale a Industriei Prelucrătoare (APIP), la ședința Clubului Presei Economice din 23 septembrie.
În perioada luptelor preelectorale, există multe inițiative și propuneri pe tema „Cum ar trebui să rezolvăm problema Moldovei”. Printre acestea există propuneri de-a dreptul populiste, inițial nerealiste și irealizabile. Dar există și un număr destul de mare de soluții bine gândite la problemele cele mai presante pentru țară. Care ar trebui rezolvate nu pentru că o vrea vreo forță politică, ci datorită evidenței și necesității pentru țară. Iar orice forță politică care dorește să ajungă la putere nu de dragul intereselor personale sau de partid, ci de dragul dezvoltării țării ar trebui să le acorde atenție. Și nu doar să acorde atenție, ci să facă din punerea în aplicare a acestor inițiative una dintre prioritățile activităților lor de guvernare a statului. Pentru că este necesar pentru oameni și pentru țară.
Coșul minim de consum (MCB) nu este doar un set de produse și servicii. Este o „oglindă” economică care ar trebui să reflecte nivelul de trai real și nevoile umane minime pentru supraviețuire. În Moldova, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), PCM este utilizat pentru a determina minimul de subzistență. Cu toate acestea, componența acestuia, metodologia de calcul și, în consecință, valoarea sa finală ridică tot mai multe întrebări. Este CPM în Moldova o reflectare adecvată a realității sau este un anacronism învechit care împiedică evaluarea adecvată a sărăciei și bunăstării?
Economia Moldovei se confruntă cu o serie de probleme existențiale care îi limitează posibilitățile de dezvoltare și modernizare profundă. Este cu atât mai important să identificăm aceste probleme, să le prioritizăm și să determinăm impactul lor asupra potențialului de dezvoltare. Precum și de a propune măsuri eficiente și realiste pentru a le aborda. În caz contrar, acestea pot deveni ireversibile, când rectificarea situației poate deveni practic imposibilă sau poate costa mult mai mult decât se poate face prin adoptarea la timp a deciziilor necesare.
Regimul de utilizare a terenurilor în Moldova este viciat și impune costuri care limitează potențialul economic și veniturile bugetelor locale. Un audit extern de conformitate privind gestionarea și evaluarea terenurilor deținute de unitățile administrativ-teritoriale a evaluat procesul de delimitare a activelor funciare ale statului ca fiind ineficient.
Domeniul controlului financiar ocupă primul loc în clasamentul pregătirii țării pentru procesul de aderare la UE, în timp ce achizițiile publice și libertatea de exprimare continuă să se confrunte cu provocări semnificative.
Progresul pregătirilor pentru integrarea europeană a fost evaluat la 3 puncte. Evaluarea celui de-al doilea raport independent de monitorizare a implementării de către Republica Moldova a recomandărilor Comisiei Europene a fost realizată de centrul analitic independent Expert-Grup. Puncte dureroase sunt peste tot, vă prezentăm câteva dintre ele.
Moldova se află de decenii într-o stare de reforme prelungite fără o perspectivă clară. Tranziția nefinalizată din trecutul sovietic, criza politică constantă, inegalitatea socială în creștere, nivelul ridicat de corupție și lipsa gândirii strategice creează un mediu instituțional instabil. Contradicțiile sistemice au cuprins toate sferele vieții și sporesc fragmentarea instituțională și polarizarea societății. Dar, cel mai important, ele împiedică dezvoltarea durabilă. Iar aici, în Moldova, pentru prima dată, s-a început să se vorbească despre o viziune nouă, reală și funcțională a relansării economice. În centrul acesteia se află calitatea administrației publice ca bază de la care se construiesc în mod natural toate celelalte direcții ale modernizării: de la economie la sfera socială.
Săptămâna trecută s-au împlinit 33 de ani de la sfârșitul războiului de pe Nistru: La 29 iulie 1992, au fost înființate Forțele Mixte de Menținere a Păcii și a început operațiunea de menținere a păcii în Zona de Securitate. A apărut un teritoriu nerecunoscut, Republica Moldovenească Transnistreană.
În condițiile unei incertitudini sporite, factorii de decizie politică din economiile emergente vor fi nevoiți să facă compromisuri dificile între nivelul ridicat al datoriei, încetinirea creșterii și nevoia de noi cheltuieli, potrivit unui blog al FMI privind ajustarea politicilor economice.
Specialiștii din Moldova vor putea elabora prognoze mai exacte privind dezvoltarea sectorului energetic și impactul acestuia asupra schimbărilor climatice. Acest lucru a fost comunicat de Ministerul Energiei, care a menționat că specialiștii în prognoze energetice ai agenției au beneficiat de instruire practică în cadrul unui atelier de lucru din 29-30 iulie privind un nou instrument de modelare a sistemului energetic elaborat cu sprijinul OSCE.
Datoriile noi ale Moldovei s-au suprapus peste cele vechi. Iar datoria publică externă a crescut cu o treime pe parcursul anului. Iar datoria totală a statului, datorită acestui fapt, a luat o pondere semnificativă. Slăbirea monedei naționale, în pofida eforturilor BNM de a susține cursul de schimb, și-a adus cu siguranță contribuția. Dar pe fundalul evenimentelor financiare mondiale, nu pare un factor atât de respectabil pentru noile împrumuturi care împovărează economia. Deși fără ele nu suntem nicăieri.
