Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Categorie: Prima pagină
Vizita premierului Alexandru Munteanu la Bruxelles a fost mai degrabă simbolică – pentru a arăta prioritatea necondiționată a integrării europene pentru noul guvern (la fel ca și vizita anterioară la București – pentru a demonstra continuarea legăturilor strânse).
Primul număr al Logos Press a fost publicat la 15 noiembrie 1990. Nu exista Moldova independentă, nu exista economie de piață, nu exista presă privată.
După introducerea sancțiunilor americane împotriva Lukoil, compania a anunțat vânzarea tuturor activelor din străinătate, inclusiv din Moldova. Autoritățile țării monitorizează situația pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu combustibil, în special pentru Aeroportul Internațional Chișinău, și iau în considerare o posibilă schimbare de proprietate, neexcluzând nici naționalizarea parțială.
Sesiunea parlamentară pentru aprobarea noului guvern și a programului său de activitate este programată pentru vineri, 31 octombrie. Practic, nu există îndoieli că Cabinetul de miniștri va fi aprobat așa cum a fost prezentat. Rămân însă îndoieli cu privire la corectitudinea acestei abordări.
Sesiunea de constituire a celui de-al XII-lea Parlament din 22 octombrie a fost deschisă de Zinaida Grechanyi, care a îndemnat „să ne amintim întotdeauna că parlamentul nu reprezintă doar un partid, ci întreaga societate”. Dar semnificația și tonul sesiunii au fost determinate de mesajul președintelui, care a sunat ca principalul punct de referință pentru noul parlament.
Noul prim-ministru are în față sarcini dificile: să aducă economia la un nou nivel, să realizeze reforme structurale dure, să se sincronizeze cu agenda europeană, să mențină încrederea publică și să construiască relații favorabile cu partenerii. Dinu Plîngău, care a fost ales în Parlament pe listele PAS, a declarat că își dorește, în special, un dezgheț în relațiile moldo-americane. Dorin Recean a spus că va trebui să îndeplinească alte două sarcini-cheie: asigurarea securității și reformarea sistemului de justiție, pe care se bazează o economie sănătoasă.
La ședința din 8 octombrie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat lista laureaților Premiului Național 2025. Premiul este una dintre cele mai înalte manifestări de recunoaștere a meritelor personalităților științifice, culturale, artistice și sportive care au contribuit la dezvoltarea și promovarea imaginii Republicii Moldova la nivel internațional. Se acordă în baza unui concurs, candidații fiind desemnați de către autoritățile de resort și uniunile de creație. În fiecare an, sunt selectați 10 laureați.
Odată cu încheierea alegerilor parlamentare, partidul de guvernământ Acțiunea și Solidaritatea a putut răsufla ușurat: conducerea unică era asigurată pentru încă patru ani.
Fiecare scrutin regulat din Republica Moldova ridică gradul de tensiune în rândul participanților la procesul electoral, politicieni, experți și chiar parteneri externi. Ascultându-i, poți crede că lupta nu este pentru locuri călduțe în parlament, ci pentru redistribuirea lumii, cel puțin. Iar dacă unul sau altul nu va fi ales, lumea se va întoarce pe dos, viața se va sfârși, viitorul se va estompa…. Pe scurt, va fi o apocalipsă totală.
Lecțiile din România cu privire la modul de depășire a situației în care se află țara vecină din cauza unui deficit bugetar ridicat a fost unul dintre subiectele-cheie ale celei de-a VI-a Conferințe fiscale internaționale TAXCON 25. O atenție deosebită a fost atrasă asupra măsurilor fiscale urgente luate de România pentru a rezolva problema, dintre care cea mai dureroasă pentru populație a fost creșterea cotelor de TVA cu 2%.
Alegerile parlamentare din Moldova din 28 septembrie 2025 se anunță a fi una dintre cele mai imprevizibile din ultimii ani. Niciun partid nu are încă garantată majoritatea, iar rezultatul votului poate depinde nu doar de lupta politică internă, ci și de contextul extern. Pe margine, se vorbește deja despre posibile alegeri anticipate și intrigi de coaliție care ar putea schimba echilibrul de putere în țară.
De la 1 august anul acesta, România a majorat cota de bază a TVA de la 19% la 21%, în timp ce cota redusă, care se aplică anumitor bunuri și servicii, este stabilită la 11%. Pentru tranzacțiile imobiliare, cota de TVA de 21% se va aplica tuturor contractelor de vânzare a locuințelor încheiate după 1 august 2025. Există și alte modificări majore care înăspresc politica fiscală a vecinilor.
