În ultimii ani, dezbaterea privind reglementarea piețelor transfrontaliere precum Temu, Aliexpress și alte platforme similare s-a intensificat în Moldova în contextul protejării pieței interne și al concurenței cu comerțul cu amănuntul local.

Pe fondul încetinirii creşterii economice, al lipsei de capital pe termen lung şi al concurenţei intense pentru investiţii între ţările din regiune, Republica Moldova are nevoie în mod clar de noi surse de aflux de capital în economia reală. Un instrument potenţial eficient este permisul de şedere pentru investiţii.

În ultimii ani, sectorul construcțiilor și piața imobiliară din Republica Moldova s-au confruntat cu o criză profundă: vânzările de locuințe au scăzut semnificativ, iar creșterea prețurilor pe metru pătrat continuă să depășească veniturile cetățenilor, făcând ca locuințele accesibile să fie din ce în ce mai puțin accesibile familiilor tinere și populației în general.

Recent, atât Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, cât şi Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Radu Marian au anunţat despre unele măsuri ce urmează să fie întreprinse pentru a îmbunătăţi situaţia de pe piaţa imobiliară şi a spori accesul oamenilor la locuinţe.

În ultimii ani, moldovenii se întreabă tot mai des nu cum să câștige mai mult, ci cum să păstreze ceea ce au deja. Inflația, fluctuațiile valutare, instabilitatea regională – toate acestea fac ca subiectul economisirii să fie sensibil nu numai pentru investitori, ci și pentru familiile obișnuite.

În ultimele zile, au fost publicate o mulţime de materiale atât în presă, cât şi pe reţelele de socializare care arată clar că declinul de pe piaţa imobiliară se aprofundează. Astfel, în trimestrul patru al anului trecut s-au vândut doar 999 apartamente, ceea ce e cu 78,5% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2024. În decurs de doar un an piaţa a pierdut patru din cinci cumpărători de imobile.

Stimate domnule prim-ministru!
Am decis să mă adresez public dumneavoastră pe baza situației de pe piața imobiliară. Mai exact, necesitatea de a dezvolta noi abordări pentru a asigura accesul cât mai larg al populației la locuințe de calitate.

Noul guvern moldovean intenționează să pună accentul pe dezvoltarea economică. Cel puțin, acest lucru reiese din unele dintre declarațiile făcute până acum. Cu toate acestea, atunci când vorbim în mod specific despre dezvoltarea economică, este oportun să ne întrebăm și ce model va fi ales. Exemplele de țări și regiuni dezvoltate economic ne permit să identificăm mai multe opțiuni posibile.

Astăzi, se pune tot mai des întrebarea: de unde va găsi viitorul guvern finanțele necesare pentru a face față poverii tot mai mari asupra bugetului de stat? Chiar dacă noul cabinet de miniștri nu a fost încă format, judecând după informațiile care apar în spațiul public, totul merge în direcția faptului că căutarea unor surse suplimentare de finanțare este una dintre principalele preocupări ale partidului de guvernământ, care va continua să facă acest lucru.

Economia Moldovei se confruntă cu o serie de probleme existențiale care îi limitează posibilitățile de dezvoltare și modernizare profundă. Este cu atât mai important să identificăm aceste probleme, să le prioritizăm și să determinăm impactul lor asupra potențialului de dezvoltare. Precum și de a propune măsuri eficiente și realiste pentru a le aborda. În caz contrar, acestea pot deveni ireversibile, când rectificarea situației poate deveni practic imposibilă sau poate costa mult mai mult decât se poate face prin adoptarea la timp a deciziilor necesare.

Piața imobiliară din Moldova este supraîncălzită. Acesta este un dat. Asta spun specialiștii și economiștii, iar statisticile o confirmă.

De regulă, politica fiscală și vamală pentru anul următor este aprobată/adoptată pe la mijlocul anului în curs sau, în unele cazuri, la sfârșitul lunii iulie, când parlamentul își încheie oficial sesiunea de primăvară-vară. Acest lucru se face atât pentru a permite guvernului, în general, și Ministerului Finanțelor, în special, să elaboreze bugetul de stat pentru anul următor pe baza noii politici fiscale și vamale, cât și pentru a permite mediului de afaceri să se pregătească în avans pentru noile norme care urmează să intre în vigoare.
