(C) Project Syndicate

În iulie, un nou raport al cercetătorilor Microsoft a atras atenția presei, enumerând 40 de profesii care riscă cel mai mult să fie înlocuite de inteligența artificială (AI). Lista include reprezentanți de vânzări, traducători, corectori și alți lucrători din domeniul cunoașterii, indicând o apocalipsă a muncii pentru lucrătorii cu gulere albe.

În timpul unei călătorii recente în Kazahstan, am fost impresionat de entuziasmul oamenilor pentru inteligența artificială (AI). Practic, toți cei pe care i-am întâlnit (oameni de știință, politicieni, antreprenori) erau clar convinși că această tehnologie va contribui la rezolvarea unor probleme complexe, de la diversificarea economiei și reducerea dependenței de exporturile de resurse naturale la creșterea accesului la servicii esențiale, în special pentru persoanele din regiunile îndepărtate. Mă așteptam ca cunoștințele despre inteligența artificială să se răspândească mai lent, și totuși această atitudine pozitivă probabil că nu ar fi trebuit să mă surprindă. La urma urmei, dezvoltarea rapidă a IA oferă mari oportunități pentru țările în curs de dezvoltare.

Președintele american Donald Trump a petrecut aproape întreaga ultimă săptămână din octombrie în Asia. El a reușit să obțină încetarea focului pe mai multe fronturi ale războiului comercial, pe care l-a început prin impunerea de taxe vamale țărilor prietene și neprietenoase. Dar nu a reușit să creeze structuri economice pe termen lung și să risipească îndoielile cu privire la angajamentul strategic al SUA față de regiune.

În ultimul an, donatorii financiari tradiționali și-au redus drastic angajamentele de a ajuta țările în curs de dezvoltare, iar unii, precum Statele Unite, au eliminat efectiv programele de ajutor. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), asistența oficială pentru dezvoltare din partea țărilor sale membre a scăzut cu 7,1% în 2024. Aceasta este prima dată în ultimii șase ani când cifra anuală a scăzut.

Transformă inteligența artificială economia în mod real sau promisiunile de creștere rapidă sunt doar vorbe goale? Piețele bursiere din SUA înclină cu siguranță spre prima opinie: acțiunile din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei au reprezentat aproximativ trei sferturi din câștigurile din indicele S&P 500 în acest an. Investitorii în capital de risc par, de asemenea, convinși, o estimare sugerând că 200 de miliarde de dolari au fost injectate în sectorul IA numai în 2025.

Studiile demografice realizate de o multitudine de grupuri de reflecție avertizează în mod corect că, până în 2050, Europa se va confrunta cu costuri și poveri sociale nesustenabile din cauza îmbătrânirii populației. Dar acestea sunt ignorate, etichetate drept speculații și alarmism. Oficialii europeni reacționează cu tăcere. Partidele politice de pe continent evită cu grijă subiectul, temându-se de consecințele electorale ale reformelor necesare.

Decarbonizarea sistemelor energetice se bazează în mare măsură pe energia eoliană și solară. Din fericire, costul energiei solare scade rapid, iar în combinație cu bateriile ieftine disponibile în prezent, energia solară a devenit o sursă de energie competitivă și fiabilă în zonele însorite. Cu toate acestea, deși energia eoliană furnizează mai multă energie decât cea solară, utilizarea sa s-a extins mai greu, în parte din cauza opoziției politicienilor și a comunităților locale.

Nu există nicio îndoială că inteligența artificială (AI) schimbă economia globală într-un ritm fără precedent. Dar va scuti oare țările bogate de povara datoriilor lor tot mai mari, mai ales că îmbătrânirea rapidă a populației sporește povara costurilor de securitate socială? Și dacă da, vor putea aceste țări să își mărească în liniște deficitele bugetare, împrumutându-se efectiv pe seama generațiilor viitoare super-bogate?

Într-un discurs adresat Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU), președintele american Donald Trump a declarat că a „pus capăt celor șapte războaie fără sfârșit” și a condamnat ONU pentru lipsa sa de acțiune.

Douăzeci de democrații, reprezentând atât Nordul global, cât și Sudul global, s-au reunit la ONU la 24 septembrie nu numai pentru a-și reafirma angajamentul față de democrație, ci și pentru a dezvolta un plan de acțiune care să o susțină și să o îmbogățească.

La începutul anilor 1940, în timp ce al Doilea Război Mondial făcea ravagii în Europa, memoriile lui Stefan Zweig, Die Welt von Gestern: Erinnerungen eines Europäers (Lumea de ieri: Memoriile unui european), au fost publicate de o editură de emigranți germani din Stockholm. Zweig, plin de tristețe, descrie „ruptura de timp” care a pus capăt vechii Europe în furia celor două teribile războaie mondiale.

Într-o eră a geopoliticii schimbătoare, planificarea strategică a multor țări implică exerciții imaginative pentru a-și consolida poziția în lume. În timp ce Rusia și China au avut un succes moderat în acest joc, eforturile Americii au avut deja efect de bumerang.