Cu toate acestea, pentru a recolta strugurii, aceștia trebuiau mai întâi găsiți, ceea ce nu era ușor. Strugurii sălbatici cresc în zona pripruta, în zonele forestiere. Vitis vinifera Sylvestris a fost inclusă în Cartea Roșie încă din perioada sovietică. Echipa de proiect s-a deplasat în satul Zberojaia (raionul Nisporeni). Echipa proiectului s-a deplasat în satul Zberoaja (raionul Nisporeni).
Prima dată când au venit, la începutul verii anului 2023, s-au asigurat că nu erau soiuri sălbatice, erau într-adevăr struguri sălbatici, care creșteau pe propriile rădăcini. Apoi ne-am întors la sfârșitul lunii august pentru a-i culege. Noi cinci am cules doar 20 kg în cinci ore, deoarece ciorchinii erau foarte mici și boabele erau mici. Pentru a evita greșelile tehnologice, am decis să apelăm la un vinificator profesionist. Dar, din păcate, unul dintre muncitori a aruncat strugurii.
Acest lucru nu i-a oprit pe entuziaști, iar două săptămâni mai târziu s-au dus să culeagă din nou strugurii. Au dus aproximativ 20 kg la Crama Mircești, și au făcut culesul manual. Boabele conțineau foarte puțin suc, foarte puternic colorat. Fermentația s-a făcut cu drojdie sălbatică. Din această recoltă au obținut 4,5 litri de vin, un produs foarte neobișnuit, de culoare neagră, cu aromă de iarbă. De asemenea, au dat o mostră Departamentului de Enologie și Chimie al UTM pentru cercetare.
Vinul, desigur, a surprins prin culoarea și gustul său, și chiar mai mult prin starea sa. Conținutul de zahăr al boabelor a fost de 230 g/l. În vin, alcoolul a fost de 8,5%, cu zahăr rezidual de 4 g/litru. Se pune întrebarea, unde este diferența? În ce se transformă o parte din zaharuri?
În 2024, puțin peste 18 kg de struguri au fost recoltați și duși imediat la universitate. Acolo a fost prelucrat în condiții de micro vinificație și au fost produși 3,5 litri de vin. Dar nu va mai rămâne niciunul pentru degustare, deoarece totul a fost folosit pentru cercetări mai detaliate.
Potrivit doctorului Iurie Scutaru, fermentarea a fost făcută în două variante – cu drojdie sălbatică și cu drojdie de selecție. Pe lângă cuantificarea conținutului de alcool etilic, acizi organici și extract sec total, cercetarea s-a axat pe complexul fenolic al strugurilor și vinului. S-a constatat o cantitate crescută de substanțe fenolice, care este de câteva ori mai mare decât conținutul lor în vinurile din soiuri roșii cunoscute – Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetjaska-Niagre, Saperavi.
De asemenea, sunt studiate diverse substanțe din compoziția vinului. O atenție sporită este acordată profilului antocianic al vinurilor obținute în condiții diferite. S-a ajuns la concluzia că pigmenții naturali din Vitis vinifera Sylvestris sunt ușor oxidați și polimerizați în cursul anului. Capacitatea antioxidantă și antiradicalică a vinului este, de asemenea, analizată.
Aceste investigații fac parte dintr-un program aprofundat și sistematic care va fi integrat în studiile regionale ale țărilor din bazinul Mării Negre și în cele internaționale pentru a completa cunoștințele actuale privind distribuția, evoluția viței de vie și valoarea sa de-a lungul mileniilor.
