Alexander Makuhin, Jan Lisniewski
Beata Jaworczyk, un economist de frunte al Băncii, remarcă faptul că „valul gri schimbă economia globală”. „Noile tehnologii sunt promițătoare, dar ele nu vor compensa pe deplin scăderea forței de muncă. Presiunile demografice sunt puternice, iar efectele lor vor avea un impact serios asupra creșterii economice și a nivelului de trai în regiune dacă nu sunt abordate prin politici prudente și proactive.”
Potrivit acesteia, scăderea forței de muncă din Europa poate fi compensată prin „creșterea vârstei de pensionare, creșterea participării femeilor pe piața muncii, migranți, inovare și tehnologie”. Dar utilizarea acestor instrumente nu este „o sarcină ușoară” și are consecințele sale. „Creșterea vârstei de pensionare este nepopulară din punct de vedere politic, iar migrația la nivelul necesar pentru a compensa declinul demografic (ar fi, de asemenea) controversată din punct de vedere politic”, notează bancherul.
Calculele analiștilor BERD sugerează că, între 2024 și 2050, declinul demografic va avea ca efect reducerea creșterii PIB-ului pe cap de locuitor cu 0,36pc în UE, Balcanii de Vest, Europa de Est și Caucaz. Pentru a compensa acest declin, multe țări vor avea nevoie ca imigrația netă anuală să depășească 1% din populația lor totală actuală până în 2050.
Dar pentru Moldova, problema principală nu este îmbătrânirea, ci emigrarea. Raportul notează că emigrația a jucat un rol central în accelerarea declinului populației în majoritatea țărilor post-comuniste. În special, „Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova au pierdut aproximativ 30% din populația lor din 1990, aproape în întregime din cauza emigrării”.
Directorul Intellect Grup, sociologul Jan Lisnevski notează că problema demografică a Moldovei are doi factori principali.
„În primul rând, în Moldova a fost creată o adevărată cultură a migrației. Copiii sunt programați inițial cu ideea că succesul este posibil doar peste hotare: dacă înveți bine, vei merge la Londra. De aceea, deja acum aproximativ 60 la sută dintre elevii de clasa a 12-a intenționează să migreze după absolvire, iar alți 20 la sută se gândesc la asta. Cifrele sunt uriașe. În al doilea rând, problema educației. Nu avem un program național adecvat care să promoveze într-un mod bun adevăratul sens al rămânerii aici. Oamenii își extrag toți eroii și exemplele de succes din străinătate. Puteți critica cât doriți Uniunea Sovietică, dar ei știau ce fac atunci când au creat eroi naționali din polițiști și medici. Este dificil să faci acest lucru în țara noastră, când un profesor de școală adesea nu poate nici măcar să se întrețină singur”, notează expertul.
În ceea ce privește rata natalității, Lisnevski notează că 47% din populația republicii trăiește astăzi sau, banal vorbind, este ocupată să supraviețuiască.
„În astfel de condiții, crearea unei familii iese din discuție. Plus mediul stresant – COVID, războiul din Ucraina, incertitudinea economică. Din 2020, între 47% și 60% din populație este supusă unui stres constant. Răspunsul devine fie agresivitate, fie apatie. De aici și deteriorarea situației infracționalității în țară, unde numărul infracțiunilor crește cu ordine de mărime și acestea devin tot mai violente. Există, de asemenea, o atmosferă de nedreptate în societate din cauza corupției, în special la nivel înalt. Văzând toate acestea, o persoană nu va dori nu doar să-și întemeieze o familie, nu dorește absolut nimic…”, notează expertul.
În același timp, Lisneuski nu este sigur că Moldova, ca și alte țări europene, va putea compensa lipsa forței de muncă prin migranții din Asia.
„Pur și simplu pentru că, în ceea ce privește nivelul prețurilor în Chișinău, ne putem compara cu Elveția. Acest lucru este bine văzut în exemplul refugiaților ucraineni. Mulți dintre ei au încercat să rămână, să înceapă să lucreze aici, dar au fost nevoiți să plece pentru că o iarnă în Moldova costă similar cu un an de trai în Toscana”, a spus el.
Doctor în științe politice, sociologul Alexandru Makuhin constată în acest sens că „politica de migrație a Republicii Moldova – ca set de legi, instituții specializate și, cel mai important, cadru conceptual – se află doar la nivelul inițial al dezvoltării sale”.
„Mi se pare important ca, atunci când se formează un concept real al politicii de migrație și al atractivității Moldovei, să se poată folosi imaginea unei țări mici și pașnice, unde nu există xenofobie, dar există o cultură a conectării între oameni foarte diferiți și, de exemplu, există o educație destul de competitivă într-o multitudine de limbi ale lumii, la un cost al vieții relativ scăzut”, consideră expertul. – Aceasta este o bază bună. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să recunoaștem că „avem nevoie de oameni”. Principala problemă aici este în primul rând politică, de recunoaștere a problemei. Demografia nu este întotdeauna destinul. Pentru o țară mică, este vorba de capacitatea de a-și gestiona capitalul uman, de a reglementa politica de migrație, de a crește rata de ocupare a forței de muncă, pe care o avem scăzută, și de a traduce, de exemplu, politica diasporei în limbajul cifrelor concrete, mai degrabă decât al emoțiilor. Ca un exemplu de două țări comparabile cu Moldova, care au reușit să se transforme din „soarta demografică” – Irlanda și Slovenia. În ambele cazuri, politica de migrație a făcut parte din economia și politica de acolo. Dar dacă este posibil să ne descurcăm fără migranți – astăzi aș răspunde nu, este imposibil. Problema este, de asemenea, că dacă totul continuă în această formă și atragem doar lucrători slab calificați ca migranți de muncă pentru munci fizice grele sau pur și simplu monotone care nu necesită nicio calificare ca atare, este o fundătură și o cale către tensiuni sociale.
În opinia sa, „Moldova, fără îndoială, nu se va transforma într-un pustiu pe termen scurt”, dar autoritățile vor trebui, într-un fel sau altul, să acorde atenție unui șir de probleme.
„Sistemul de pensii arată din ce în ce mai mult ca elefantul din cameră despre care nimeni nu vorbește. Aici sunt necesare reforme foarte dureroase, iar cineva trebuie să le înceapă. De asemenea, cred că este important să schimbăm atenția publică de la a număra „din nou s-au născut mai puțini copii anul acesta decât anul trecut” la a ne concentra pe creșterea ocupării reale a forței de muncă feminine. Și, desigur, să formulăm o politică de migrație față de toți cei care ar putea veni în Moldova și cei care s-ar putea întoarce în Moldova (diaspora). Dar să nu încercați să le amestecați – sunt categorii foarte diferite de persoane. În continuare, problema reformei administrative și teritoriale este legată și de schimbările demografice. Raportul BERD afirmă că zonele rurale se depopulează cu 11% mai rapid, iar Moldova este direct afectată. Sistemul nostru este învechit, dar, repet, aceasta este o problemă care privește temerile politice și compromisurile de pe teren mult mai mult decât demografia”, spune Alexandru Makuhin.
