Vladimir Munteanu
Stresul financiar – la niveluri istoric scăzute
Documentul analizează dinamica sectorului financiar în ceea ce privește situația actuală a economiei, performanța financiară și „bunăstarea” participanților profesioniști, încrederea publicului și a întreprinderilor în acesta.
Potrivit evaluării, indicele agregat de stres financiar se află la un nivel istoric scăzut, iar vulnerabilitatea sistemică a sistemului bancar rămâne scăzută. Cu toate acestea, evaluarea riscului sistemic a evidențiat vulnerabilități persistente în sectorul nebancar, care este cel mai expus la riscurile de credit, precum și riscuri potențiale asociate sectorului imobiliar, schimbărilor climatice și digitalizării.
În același timp, expunerea la șocuri externe, inclusiv șocuri geopolitice, energetice și comerciale, rămâne o provocare semnificativă pentru sistemul financiar al țării, deși nu atât de pronunțată, se arată în raportul BNM. Vorbind despre probabilitatea de apariție, experții au plasat pe primul loc riscul geopolitic, care se caracterizează prin „impact potențial ridicat și o sarcină de gestionare foarte complexă”. Riscul macroeconomic este al doilea ca importanță. Riscul suveran ocupă locul al treilea în ierarhia riscurilor de „gravitate medie” pentru sistemul financiar. Riscurile de credit și cibernetice nu sunt neglijate, iar riscurile de reglementare și de reputație rămân probabile.
Opinia participanților profesioniști cu privire la toleranța lor la stres este mai aproape de realitate. Majoritatea respondenților consideră economia reală (91%) și evenimentele externe (91%) drept surse potențiale de risc sistemic, urmate de sfera politică (73%). În același timp, respondenții au menționat alte surse potențiale de risc sistemic: sfera socială (55%), sfera financiară și bancară (36%) și piața imobiliară (27%). Un respondent a indicat chiar un nou risc sistemic potențial – riscul energetic. Acesta a fost evaluat ca având „o probabilitate medie, un potențial de daune scăzut și relativ ușor de gestionat”.
Din punctul de vedere al lui Vladimir Munteanu, fost viceguvernator al BNM, concluziile privind stabilitatea financiară sunt în general în concordanță cu realitatea – „băncile sunt bine capitalizate și au lichidități suficiente”. Dar „există riscuri de credit, în special în sectorul creditelor ipotecare, care pot avea un impact proinflaționist”.
La sfârșitul anului trecut, inflația medie anuală a fost de 4,7%, rămânând inițial în coridorul țintit, dar depășindu-l în a doua jumătate a anului sub presiunea prețurilor la alimente și a tarifelor la energie. Stabilizarea presiunilor inflaționiste a avut loc pe parcursul acestui an, iar Banca Națională prognozează o revenire în intervalul țintă abia în 2026. Anul acesta va fi marcat de o inflație anuală de 7,5 la sută, prognozează BNM.
Autoritatea de reglementare este însă optimistă în privința dificultăților legate de țintirea inflației: „În pofida acestor evenimente, sectorul bancar a continuat să funcționeze eficient, susținând intermedierea financiară și transmiterea politicii monetare. Cu toate acestea, relaxarea politicii monetare a avut un efect redus asupra ratelor de creditare a gospodăriilor și asupra volumului de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor bugetare.
„Iluzii pierdute”, sau cum să recâștigăm încrederea
Poate că principala preocupare a sistemului financiar pe fondul succeselor obținute va fi revenirea încrederii în sine. Conform sondajelor efectuate, rata de economisire în rândul populației este foarte scăzută: 74,7% dintre respondenți au declarat că nu au reușit să economisească în ultimele 6 luni.
Majoritatea respondenților care reușesc să economisească își păstrează economiile în numerar (57,1%) sau într-un cont bancar curent (46,1%). Alte modalități de economisire includ: depozite/depozite la termen (9,1%), asigurări de viață (3,1%), investiții imobiliare (4,7%) și valori mobiliare (2,0%).
Doar 31,1% dintre respondenți consideră păstrarea economiilor în băncile moldovenești ca fiind parțial sigură, 29,0% ca fiind sigură sau foarte sigură, iar 25,4% ca fiind nesigură sau foarte nesigură. Încrederea în organizațiile de credit nebancare a scăzut. Dacă anterior o treime dintre respondenți aveau încredere în acestea, în prezent doar 9,5% își declară interesul față de OCNB. În procesul de creditare, cele mai importante aspecte sunt considerate a fi condițiile de creditare favorabile (51,6%), rapiditatea procesului decizional (39,3%) și taxele și comisioanele reduse (36,6%).
Sarcina serviciului datoriei publice pune o presiune tot mai mare asupra bugetului. Rambursările maxime sunt scadente în 2025. Obiectivul guvernului este să împrumute peste 10 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetului de stat anul viitor. Dacă va fi posibilă plasarea întregii emisiuni propuse depinde direct de cererea pieței financiare pentru instrumente de investiții, care a scăzut semnificativ în ultima perioadă, în ciuda randamentelor bune. Și – de „entuziasmul” băncilor.
„În ultimii ani, sectorul bancar a realizat profituri fără precedent, în ciuda unei serii de crize grave. În principiu, există suficiente resurse în sistem atât pentru creditele de consum, cât și pentru finanțarea statului. Singura întrebare este cum să alocăm aceste fonduri într-un mod corect și echilibrat, cum să consolidăm încrederea pieței în mecanismul de gestionare a datoriei interne. Precum și încrederea în politica macroeconomică a statului”, consideră Vladimir Munteanu. – De aceasta depinde în mod direct costul serviciului datoriei. O politică monetară profesionistă, precum și coordonarea abilă a gestionării lichidităților de către BNM și Ministerul Finanțelor sunt, de asemenea, extrem de importante.
Nu vom ghici dacă deciziile recente ale BNM de a oferi lichidități suplimentare băncilor (reducerea rezervelor obligatorii) au legătură cu planurile de refinanțare a datoriei interne și de acoperire a deficitului bugetar. Dar, după cum recunoaște chiar autoritatea de reglementare, datoria internă este mai expusă riscului de refinanțare decât datoria externă.
Potrivit Ministerului de Finanțe, segmentul pe termen scurt al datoriei publice interne, care este refinanțat anual prin noi emisiuni de titluri de stat, prezintă un risc semnificativ pentru bugetul de stat din cauza unei posibile creșteri a ratelor dobânzii pe piața internă.
În 2025, conform prognozei BNM, se așteaptă o accelerare moderată a activității economice (PIB: +2,0%). Deși această creștere nu va compensa încetinirea din 2022 (PIB în 2025 va fi de 98,1% din nivelul din 2021), consumul și investițiile private vor rămâne principalele motoare ale creșterii economice. Sarcina băncilor este să nu le rateze….
