Valeriu Sainsus
Anul acesta, la 1 aprilie, pensiile au fost indexate cu 10 % – aplicându-se un coeficient de indexare la partea din pensie care nu depășește salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2025 în valoare de 16 100 de lei.
De asemenea, conform legii privind sistemul public de pensii, pensiile au crescut cu o sumă fixă începând cu 1 aprilie. Aceasta se determină prin înmulțirea pensiei medii cu 50% din creșterea PIB pentru anul precedent, exprimată în prețuri comparabile. Creșterea PIB în 2024 față de 2023 a fost de 0,1%, iar pensia medie, la 01.01.2025 – 3835,86 lei. În consecință, creșterea cu suma fixă a pensiilor de la 1 aprilie 2025 a fost de 1,92 lei.
Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025 au fost aprobate în sumă de 46.513.720,1 mii lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat în sumă de 17.948.497,8 mii lei. La prognozarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025, indexarea pensiilor și a altor plăți sociale a fost planificată cu un coeficient de indexare de 6,1 la sută, în loc de 10 la sută. Prin urmare, guvernul a solicitat parlamentului să ajusteze bugetul. În februarie, guvernul a modificat legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025, potrivit căreia veniturile și cheltuielile acestuia au fost, de asemenea, majorate cu 1 miliard 150,6 milioane de lei (+2,5 la sută) până la 47.664.320,1 mii lei
Prezentând proiectul de lege privind indexarea pensiilor în luna februarie, Marina Morozova, deputat PAS, a declarat că din 2021, când partidul PAS a venit la putere, pensia minimă a crescut cu 157%, în timp ce inflația cumulată pe 3 ani a fost de 60%. În consecință, creșterea pensiei este mai mult decât dublă față de rata inflației.
„Deja în primele luni de mandat, la 1 octombrie 2021, am majorat pensia minimă la 2000 de lei. În 2022, pensia minimă a crescut la 2278 lei, în 2023 la 2620 lei, iar în 2024 a ajuns la 2778 lei. În ceea ce privește pensia medie – aceasta a crescut de la 2.000 la 4.000 de lei. Potrivit legii privind sistemul public de pensii, pensia se indexează anual la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare corespunde ratei inflației din anul precedent. Indexarea de 10 % înseamnă mai mult decât rata inflației pentru 2024, care a fost de 6,9 %. Nu acoperim doar inflația, ci și creștem în continuare pensiile – o măsură care nu numai că protejează puterea de cumpărare a pensionarilor, dar reprezintă și un sprijin semnificativ pentru persoanele în vârstă”, a declarat Marina Morozova
Potrivit Doina Gherman, vicepreședinte al Parlamentului (PAS), din 2011 până în 2021, pensia a crescut cu doar 54 de lei pe an: „Ne-ar mai trebui încă 34 de ani pentru a ajunge la nivelul actual al pensiei minime de 3.055 de lei”.
Pensia medie este astăzi de 4.407 lei. De asemenea, a fost adoptată o lege pentru creșterea pensiei minime la 3.300 de lei pentru pensionarii cu peste 40 de ani de serviciu.
Opoziția critică indexarea pensiilor cu 10%, afirmând că statul nu a compensat niciodată „subindexarea” din anii anteriori, când inflația a depășit 30%.
Diana Сaraman, deputat BCS, a remarcat pentru Logos Press: „Chiar și cu toate cifrele prezentate, puterea de cumpărare și nivelul de trai al pensionarilor au scăzut semnificativ. Marea majoritate a acestora au costuri cu utilitățile care reprezintă mai mult de jumătate din venitul lor lunar. Indexarea este doar o restabilire a venitului la nivelul anului precedent, luând în considerare creșterea prețurilor. Creșterea și indexarea sunt lucruri diferite. În perioada în care inflația a atins 30%, indexarea a fost de doar 15%, ceea ce contravine legislației în vigoare. Astfel, statul încă le datorează pensionarilor 5%”.
Radu Marian, deputat PAS, crede în continuare că este vorba de o majorare: „Indexarea este atunci când se face o majorare la nivelul inflației din anul precedent. Anul trecut inflația a fost de 6,9 la sută. Noi am majorat cu 10%”, a comentat el.
Curtea Constituțională a recunoscut „subindexarea” din 2023 ca fiind legală. Apoi, opoziția a depus o cerere de verificare a constituționalității deciziei guvernului PAS de a indexa pensiile de la 1 aprilie 2023 cu 14,4%, nu cu 33,8% – rata inflației la sfârșitul anului precedent. „Norma contestată nu încalcă esența dreptului la pensie pentru titularul său, ci doar stabilește o reducere rezonabilă a factorului de indexare pentru 2023 în condițiile deficitului financiar înregistrat”, a decis CC.
Fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu, susține că autoritățile nu au propus o reformă reală a pensiilor care să asigure un sistem sustenabil:
„Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut brusc, mai ales în contextul creșterii prețurilor la bunurile de primă necesitate (alimente, energie, medicamente). Guvernul PAS a justificat indexarea insuficientă prin constrângerile bugetare și deficitul bugetului public de stat, dar nu a aplicat măsuri corective reale”.
Deputatul BCS Corneliu Furculiță este și el convins că sunt necesare schimbări sistemice: „Dreptul la o pensie decentă, care să permită pensionarului să se întrețină singur, este un drept constituțional. Cuantumul pensiei ar trebui să fie calculat pe baza mai multor indicatori, cum ar fi coșul de consum, puterea de cumpărare și altele. Noi nu avem acest lucru. Iar după stabilirea acestui cuantum, care asigură un trai decent tuturor pensionarilor în conformitate cu drepturile consacrate în Constituție, pensia ar trebui indexată anual în funcție de indicatorii de inflație. Astfel, puterea de cumpărare a pensiei stabilite va fi ajustată automat anual. Acesta este un mecanism constituțional care ar trebui să funcționeze ca un ceas, iar politicienii nu ar trebui să interfereze cu el. Dar politicienii își arogă dreptul de a gestiona banii publici. Între timp, aceasta este o procedură legală care trebuie urmată în fiecare an.”
Vârsta de pensionare în Moldova a crescut progresiv din 2017, de la 62 de ani și patru luni pentru bărbați și 57 de ani și jumătate pentru femei, până la actualul 63 de ani pentru bărbați și 61 de ani și jumătate pentru femei. Sub guvernarea PSRM, creșterea vârstei de pensionare a fost stopată. Actualul guvern a readus în vigoare această lege. Aceasta înseamnă că, începând din 2028, atât bărbații, cât și femeile se vor pensiona la 63 de ani.
Valeriu Sainsus, doctor în demografie, profesor asociat (ASEM), consideră că aceasta este o măsură rațională în contextul creșterii moderate a speranței de viață a populației Republicii Moldova în ultimul deceniu. Deși acest indicator rămâne modest în comparație cu speranța de viață în țările europene. Într-un comentariu pentru Logos Press, el a menționat:
„În prezent, avem șansa de a adapta sistemul prin creșterea vârstei de pensionare, în primul rând prin creșterea acesteia și egalizarea ei pentru bărbați și femei. În țările dezvoltate, îmbătrânirea este privită ca o provocare, ca o oportunitate și nu ca o problemă. Diferența este că Republica Moldova a îmbătrânit înainte de a deveni o țară dezvoltată – aceasta este diferența în contextul european”.
În opinia sa, îmbătrânirea demografică este mult mai rapidă decât adaptarea sistemului la noile realități demografice ale țării. De asemenea, vârsta de pensionare crește mai repede decât speranța de viață în sine. Pandemia a coborât această cifră, conform recensământului din 2024, aceasta este estimată la 71,6 ani. În plus, ar fi mai corect să evaluăm modificările vârstei de pensionare prin indicatorul speranței de viață la pensie, unde raportul de 2-3 ani de contribuții la sistemul de pensii pentru fiecare an petrecut la pensie este considerat corect. În prezent, acest raport nu este respectat, în special în rândul populației masculine, unde speranța de viață este de numai 67,0 ani.
Valeriu Sainsus spune că indexarea este cu siguranță o măsură, dar efectul ei se simte mai ales pentru generațiile care se apropie de vârsta pensionării. Restul generațiilor sunt de fapt lăsate pe dinafară de această măsură, deoarece pensiile lor viitoare se depreciază mult mai repede decât are loc indexarea. În plus, indexarea nu ia în considerare fluctuațiile sezoniere ale prețurilor bunurilor și serviciilor.
„Cred că o măsură mult mai durabilă ar fi indexarea legată de o monedă indicativă, care ar oferi protecție pe termen lung persoanelor care au pensia ca unică sursă de venit. Creșterea pensiilor în ultimii ani a fost notabilă din punct de vedere numeric, dar în același timp, moneda națională a fost devalorizată, ceea ce nu face decât să confirme că puterea reală de cumpărare a pensiilor a rămas la același nivel și nu a îmbunătățit nivelul de trai al pensionarilor”, a declarat Valeriu Sainsus.
În același timp, el consideră că actuala formulă de calcul a pensiilor este mult mai adecvată comparativ cu perioadele anterioare și că reflectă mult mai durabil valoarea anilor lucrați și a contribuțiilor la pensii. Deși remarcă o serie de neajunsuri semnificative: pensiile de elită, care consumă o parte semnificativă din bugetul de pensii; diferența în mărimea pensiilor între bărbați și femei, estimată la 10-15%; pensii mici cu vechime deplină în muncă, ceea ce înseamnă, de fapt, că statul a condamnat cetățeanul la sărăcie; neluarea în considerare a concediului de maternitate ca o contribuție semnificativă a femeilor la dezvoltarea demografică a țării; întârzierea introducerii celui de-al treilea nivel al reformei pensiilor (economiile private de pensii).
Potrivit expertului economic Veaceslav Ionița, ideal ar fi să se indexeze pensiile în funcție de creșterea salariilor, care aproape în fiecare an depășește rata inflației:
„Atunci când pensiile cresc doar în funcție de inflație, din păcate, nu faci decât să păstrezi puterea de cumpărare, dar nu și să crești prosperitatea. Niciun guvern nu a fost capabil să realizeze acest lucru. Pentru că nu avem bani. Dacă înainte erau trei lucrători pentru un pensionar, acum este aproape unu la unu”.
Numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă a crescut cu 21 555 în ultimii zece ani. Potrivit Fondului național de asigurări sociale, la 1 iulie 2025, numărul total al beneficiarilor de pensii, prestații sociale și indemnizații este de 671 597, dintre care 530 062 primesc pensii pentru limită de vârstă. Numărul femeilor este de aproape două ori mai mare decât cel al bărbaților. La 31 decembrie 2023, conform datelor BNS, numărul de lucrători din economia moldovenească era de 733.305. Și, da, asta înseamnă aproape 1 lucrător la 1 pensionar. Anterior, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat că, pentru a avea un sistem de pensii sustenabil, avem nevoie de cel puțin un pensionar la fiecare trei persoane active.
Ponderea cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în PIB a fost de 10,3% în 2019, 11,7% în 2020, 11,2% în 2021, 12,4% în 2022 și 12,8% în 2023. Ponderea cheltuielilor legate de prestațiile sociale a crescut de la 7,3% în 2019 la 9% din PIB în 2023 (sursa: CNSS, „Cifre și Reaizări 2019-2023”).
