Română

Secretele „pușculiței valutare”

De ce nu folosim rezervele internaționale pentru a investi în dezvoltarea economică a țării? Această întrebare apare destul de des. Centrul analitic Expert grup a pregătit un comentariu detaliat pe această temă. Iată care sunt principalele sale teze.
Timp de citire: 4 minute Author:
Link copiat
Secretele „pușculiței valutare”

De fapt, rezervele internaționale protejează deja economia de șocurile externe, ajutând atât exportatorii, cât și importatorii să lucreze eficient în condiții de stabilitate a cursului de schimb, fără fluctuații bruște. De asemenea, în condițiile create, cu ajutorul rezervelor internaționale putem plăti importurile necesare economiei (de exemplu, transportatorii de energie) chiar și atunci când nu există suficiente valute pe piață. Fără rezerve, comerțul exterior ar fi prea riscant, investitorii și-ar pierde încrederea în țară, iar aprovizionarea neîntreruptă cu importurile necesare ar fi imposibilă.

De exemplu, în cazul unei creșteri spontane a prețurilor pe piețele externe pentru produsele pe care le importăm (cum ar fi o creștere bruscă a prețului gazelor naturale sau al combustibilului), poate fi necesar să plătim rapid sume mari în valută. Piața nu poate acoperi întotdeauna această nevoie cu valuta disponibilă la momentul respectiv. În plus, aceasta devine o marfă din ce în ce mai rară pentru țară. Atunci este rândul băncii centrale să intervină cu intervențiile sale pentru a preveni prăbușirea leului.

Un alt exemplu este panica de pe piața valutară cauzată de evenimente extreme, cum ar fi războiul. Astfel, în februarie și martie 2022, când populația țării a luat cu asalt casele de schimb valutar ale băncilor și birourilor de schimb valutar pentru a-și converti leii în dolari și euro, BNM a asigurat valuta necesară pe piață prin vânzarea a aproximativ 370 de milioane de dolari.

În afară de rolul de stabilizare, rezervele au și rolul de intermediar în deservirea datoriei externe. Statul primește și își contabilizează veniturile interne în lei, în timp ce datoriile externe trebuie plătite în valută. Prin urmare, atunci când Ministerul de Finanțe rambursează datoria externă, plățile sunt efectuate pe seama rezervelor internaționale. În absența ipotetică a acestora, neîndeplinirea de către stat a obligațiilor sale financiare ar duce la deteriorarea ratingului țării și la imposibilitatea de a obține finanțare externă pentru acoperirea cheltuielilor bugetare. Acest lucru este strict monitorizat de principalul creditor, FMI.

Valoarea rezervelor internaționale are, de asemenea, un impact important asupra reputației unei țări. Atunci când o țară are suficiente rezerve internaționale, investitorii străini pot fi siguri că exportul de capital din țara respectivă este posibil în orice moment și fără pierderi, atunci decizia de a importa capital este mai ușoară pentru ei.

 

Cum știu dacă rezervele valutare sunt suficiente?

Există mai mulți indicatori prin care se evaluează caracterul adecvat al rezervelor internaționale. Aceștia includ:

– acoperirea a cel puțin 3 luni de importuri de bunuri și servicii;

– acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt;

– acoperirea a 20% din masa monetară M2;

– acoperirea a 100-150% din suma de: 30% din datoria externă pe termen scurt + 15% din alte pasive externe + 5% din M2 + 5% din exporturile de bunuri și servicii.

 

Care sunt principiile de gestionare a rezervelor internaționale?

Cel mai important este siguranța și disponibilitatea! Aceasta presupune deținerea numai la instituții financiare de încredere și în instrumente cu risc scăzut emise de instituții cu o reputație foarte bună. O altă caracteristică a rezervelor internaționale ar trebui să fie gradul lor ridicat de lichiditate. Cu alte cuvinte, capacitatea lor de a fi convertite în bani rapid și la un preț acceptabil. În acest scop, BNM este investită în active internaționale foarte lichide, cum ar fi monedele liber convertibile (în numerar sau în cont), valorile mobiliare în aceste monede și aurul monetar.

 

Unde sunt deținute rezervele internaționale?

BNM nu își păstrează rezervele internaționale într-o singură țară sau bancă, ci își diversifică portofoliul. Lingourile de aur sunt păstrate în țară, în timp ce rezervele sub formă de valori mobiliare sau numerar în conturi sunt păstrate în străinătate – în conturile băncilor centrale ale altor țări, organizații financiare internaționale sau bănci comerciale mari din străinătate, precum și investite în valori mobiliare străine. Ca orice investitor, BNM caută un echilibru între fiabilitate și rentabilitate. Nu întotdeauna reușește, și nu totul depinde de noi. Dar, dacă este necesar, BNM poate accesa cu ușurință rezervele sale internaționale deținute în străinătate.

 

De ce mai așteptăm investiții și nu cheltuim direct rezervele internaționale, de exemplu, pentru drumuri sau finanțarea afacerilor?

Trebuie să ne amintim sursele din care s-au format rezervele internaționale – în principal, din achiziționarea de valută străină de către BNM pe piața valutară internă și din împrumuturile externe ale statului. Atunci când BNM a cumpărat valută de pe piața internă, ea a emis deja o anumită sumă de lei moldovenești în schimbul acesteia. Prin urmare, valuta din rezervele internaționale reprezintă echivalentul în lei moldovenești emis către economie.

Atunci când guvernul obține împrumuturi externe pentru a finanța, de exemplu, construcția de drumuri, moneda împrumutată intră imediat în rezerve. BNM emite apoi echivalentul în lei moldovenești pentru uz intern în schimbul acestei valute și îl dă guvernului.

Prin urmare, propunerea de a utiliza rezervele internaționale pentru a finanța construcția de drumuri este echivalentă cu o propunere de a cheltui aceiași bani de două ori! Există un proverb – nu poți avea petrol și bani de petrol în același timp. Nu poți avea lei și moneda în schimbul căreia acești lei au fost emiși.

Este adevărat că unele țări au fonduri monetare publice care sunt folosite pentru diverse nevoi publice. Trăsătura comună a acestor țări este producția și exportul foarte mare de petrol pe cap de locuitor, din care s-au format fondurile lor de rezervă. Cu toate acestea, Moldova nu este o țară exportatoare de resurse naturale și nu a avut un excedent comercial în ultimii 30 de ani din care ar putea fi formate astfel de fonduri.


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!