
Există multe probleme, dar toate se reduc la una principală – consecințele condițiilor meteorologice nefavorabile. Din acest motiv, există puțin polen, puțin nectar, puțină miere. În 2025, în Moldova vor fi produse doar aproximativ 3-3,5 mii de tone de miere, ceea ce este de o dată și jumătate mai puțin decât producția medie a acestui produs în țară în ultimii 5 ani. În conducerea Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova ANARM consideră că resursa de miere comercială recoltată-2025 va fi și mai mică – circa 2-2,5 mii tone.
În acest sens, merită luat în considerare faptul că, potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în perioada ianuarie-iulie 2025, țara a exportat 2,4 mii de tone de miere în valoare de 6,43 milioane de dolari. A fost vorba în principal de produse din recoltele de miere din anii precedenți. În 2024, exporturile de miere moldovenească s-au ridicat la 4,2 mii tone, inclusiv 3,7 mii tone din acest produs pe piața UE.
Livrările externe de miere moldovenească s-au intensificat datorită faptului că mierea moldovenească înlocuiește treptat mierea ucraineană pe piața UE. În acest an, Comisia Europeană a anulat importul liber nelimitat de miere ucraineană pe piața europeană. În schimb, Ucrainei i-a fost alocată o cotă relativ mică fără taxe vamale, pe care, de altfel, furnizorii ucraineni au ales-o de mult timp.
Între timp, comercianții de miere din Moldova continuă să utilizeze regimul de liber schimb cu UE. O „fereastră de oportunitate” ar putea rămâne deschisă pentru ei pe piața europeană pe parcursul întregului sezon 2025-26. Ei bine, sau cel puțin o „fereastră de oportunitate”. Dacă și-ar reface stocurile de marfă cu miere proaspătă.
Însă, după spusele lui Ion Maxim, directorul executiv al ANARM, în 2025 recolta din salcâmii și teii din Moldova era nesemnificativă – nu pentru exportul de miere varietală. Mai grav, dacă în anii normali apicultorii pompează în medie 25 kg de miere de flori pe stup (în special din floarea-soarelui, care reprezintă 70-90% din recolta de miere din Moldova), în acest an în zona de sud și centrală a țării această cifră a scăzut la nivelul de 5-12 kg.
În nordul Moldovei situația este mai bună. Deocamdată este dificil de judecat, deoarece colectarea mierii de floarea-soarelui în regiunile nordice ale țării se va încheia săptămâna aceasta.
Conform primei impresii a apicultorilor din aceste regiuni, tabloul este mixt. În cadrul unui apiar, există stupi care produc până la 50 kg de miere. Dar există și stupi din care nu are rost să se extragă miere – este prea puțină.
Evident, potențialul de producție de miere foarte diferit al familiilor de albine din același stup nu se datorează unor condiții de apicultură diferite. Dată fiind situația, unii apicultori cred că în această iarnă va avea loc o „selecție naturală a familiilor de albine”. În sensul că cele slabe vor dispărea.
Specialiștii ANARM susțin că o serie de hibrizi de culturi de câmp sunt caracterizați de o slabă formare de nectar și polen. În plus, unele lanuri de porumb au fost tratate cu tratamente fitosanitare în perioada de înflorire, iar acest lucru a avut un impact negativ asupra sănătății și performanței albinelor. În consecință, din cauza lipsei nectarului și a polenului, familiile de albine nu și-au putut crea suficiente rezerve furajere în timpul verii, ceea ce împiedică dezvoltarea lor naturală completă înainte de iernare. Și nu toți apicultorii au mijloacele necesare pentru a hrăni familiile de albine slabe.
Potrivit experților asociației industriale, este nevoie de cel puțin 10-15 kg de zahăr și aditivi alimentari proteici scumpi pentru a hrăni o familie de albine până în octombrie și, ulterior, timp de trei-patru luni în sezonul rece. Costurile se pot ridica la multe mii de lei.
Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în Moldova există 3 089 de stupine înregistrate oficial. În total, există aproximativ 206 mii de familii de albine în țară. Aproximativ 2.000 de apicultori sunt utilizatori înregistrați ai sistemului informațional online BeeProtect, orientat spre transferul de informații și avertismente sanitar-veterinare pentru stupine.
Asociația ANARM a trimis o solicitare oficială către Ministerul Agriculturii și Alimentației din MAIA, prin care cere intervenție urgentă și sprijin pentru sector.
„Sperăm ca până în toamnă să se ia o decizie privind un ajutor real pentru sector – sub formă de zahăr din rezervele de stat sau subvenții în numerar pentru furaje sau medicamente pentru apicultură”, spune Ion Maxim. – Cu toate acestea, fără o evidență clară a numărului de familii de albine din apiarele înregistrate oficial, acest proces poate fi dificil de pus în aplicare. Pentru a evita dificultățile organizatorice și pretențiile autorităților de control, ar putea fi utilă acordarea unui ajutor de stat tuturor utilizatorilor înregistrați ai sistemului BeeProtect, ca o excepție unică în situația actuală de criză.
Pentru a preveni o reducere drastică a numărului de familii de albine și a producției de miere în 2026, ANARM propune:
- Alocarea a 10 kg de zahăr pentru fiecare familie de albine (sau echivalentul în numerar) din rezerva de stat.
- Reducerea cotei de TVA pentru mierea naturală la 5-9%. Adică, la nivelul adoptat în majoritatea țărilor UE. Aceasta este o modalitate foarte bună de a stimula consumul de miere de pe piața internă a Republicii Moldova.
- Modificarea Hotărârii Guvernului (nr. 455, 2017), care va face posibilă clasificarea apiculturii ca industrie strategică care este susținută în mod obligatoriu de stat în cazul în care aceste industrii au suferit daune semnificative în urma dezastrelor naturale.