Oleg Kara, director general al BNS
Cum îi numărați pe cei săraci?
În practica statistică internațională, există abordări diferite pentru definirea conceptelor de „sărăcie” și „sărăcie”. Și, în multe privințe, acestea depind de nivelul de dezvoltare economică a țării. Diferite concepte sunt utilizate pentru a evalua sărăcia: absolută, relativă, subiectivă. În Moldova, conceptul de sărăcie absolută, bazat pe suma de bani pe care o persoană o poate (sau nu) cheltui pentru nevoile sale primare, a fost utilizat până în prezent pentru evaluările oficiale.
Cu alte cuvinte, calculele sărăciei monetare se bazează pe conformitatea cheltuielilor populației cu nivelul minim de subzistență stabilit (minimul de subzistență, sau pragul sărăciei, adoptat la nivel național – 3 000 de lei în 2024). Conform celor mai recente estimări, aproximativ o treime din populația țării – 31% – trăiește sub pragul sărăciei. Această abordare este utilizată în multe țări, alături de altele care utilizează metode complexe de măsurare.
Conceptul relativ de sărăcie (corespondența cu valorile medii ale cheltuielilor) și conceptul subiectiv bazat pe opinia populației privind evaluarea nivelului de bunăstare atins sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă în practica mondială. Toate acestea sunt deja stăpânite într-un fel sau altul de statistica moldovenească – în secțiunile demografice și în alte secțiuni transversale ale structurii sociale.
Oleg Cara, director general al BNS: „”Pragul sărăciei” absolute nu permite evaluarea deplină a dimensiunii sărăciei, a complexității și caracterului multidimensional al acestui fenomen. În prezent, în multe țări, un concept precum sărăcia este definit nu numai de nivelul veniturilor sau al consumului. Acesta este asociat cu disponibilitatea și calitatea asistenței medicale, a educației, a serviciilor publice (apă curată, salubritate adecvată etc.) și a ocupării forței de muncă. Prin urmare, țările propun ca una dintre cele mai importante sarcini în studiul sărăciei dezvoltarea unor indicatori cuprinzători care să permită evaluarea impactului tuturor acestor factori asupra nivelului și calității vieții”.
Dar, potrivit șefului agenției de statistică, nu vom scăpa nici de „sărăcia monetară”. Doi indicatori – sărăcia monetară și sărăcia multidimensională – vor fi măsurați în paralel, publicați cu un interval de timp mic și vor servi unor obiective de dezvoltare durabilă diferite.
Câte dimensiuni are sărăcia moldovenească?
Din 2016, Moldova a aderat la procesul de măsurare a sărăciei multidimensionale. Aceleași criterii care sunt utilizate în țările UE au fost alese pentru a evalua privațiunile materiale. Dar până acum nu pe aceeași scară, ci urmând ideile sale naționale de necesar și suficient.
În țările UE, persoanele expuse riscului de sărăcie și excluziune socială sunt cele expuse riscului de sărăcie din punct de vedere al veniturilor și/sau care se confruntă cu privațiuni materiale severe (deprivare) și/sau care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii extrem de scăzută.
De exemplu, criteriile de deprivare în UE ar putea fi răspunsurile negative ale persoanelor la o serie de întrebări. De exemplu, dacă o persoană (sau o gospodărie) își poate permite: un calculator nou, înlocuirea mobilierului degradat, a hainelor uzate, să ia cina cu prietenii (cel puțin o dată pe lună), să meargă în vacanțe regulate, să cheltuiască o sumă mică de bani în fiecare săptămână pentru nevoile proprii etc.
Alte criterii iau în considerare posibilități precum intervalul de timp pentru economisirea în vederea achiziționării unei mașini noi, cumpărarea unei case într-o anumită zonă. Sau problema excluziunii sociale din cauza intensității scăzute a muncii săptămânale și a altor tipuri de restricții privind accesul la bunuri materiale și publice – locuri de muncă bine plătite, servicii medicale private scumpe, petrecerea timpului liber etc.
În Moldova, pentru moment, totul va fi mult mai prozaic. Sărăcia multidimensională în Moldova va fi măsurată pe baza a 11 criterii (folosind metoda Alkire-Foster) în principalele domenii, inclusiv sănătatea, educația, condițiile de trai și ocuparea forței de muncă. În 2022, BNS a efectuat primele calcule experimentale.
„Sărăcia multidimensională surprinde aspecte ale vieții unei populații care nu pot fi măsurate cu ajutorul unor indicatori bazați pe valori. O gospodărie poate avea un venit mediu, dar să nu aibă apă potabilă, să nu aibă acces la servicii de sănătate și educație de calitate, la un loc de muncă decent, să locuiască într-o regiune nefavorabilă mediului. Utilizarea metodei deprivării în măsurarea sărăciei ne va permite să înțelegem mai bine prevalența și complexitatea acestui fenomen și să dezvoltăm abordări adecvate pentru a-l depăși”, spune Oleg Kara.
Măsurarea experimentală a sărăciei
Până la sfârșitul lunii, BNS va prezenta pentru prima dată indicele sărăciei multidimensionale ca indicator statistic oficial comparabil la nivel național, regional și internațional. Rezultatele măsurătorilor vor fi, de asemenea, reprezentative în funcție de sexul și categoriile de vârstă ale populației, regiunea de reședință.
Indicele sărăciei multidimensionale (IPM) va acționa ca un fel de prag al sărăciei și va fi conceput pentru a reflecta privațiunile multiple cu care se confruntă locuitorii țării în diferite sfere ale vieții. Metoda de calculare a indicelui de sărăcie multidimensională a fost elaborată de OPHI împreună cu PNUD. În Moldova, acesta este stabilit la 35 %.
Conform calculelor experimentale, în 2022, rata sărăciei multidimensionale în Moldova, definită ca ponderea populației care se confruntă cu privațiuni în cel puțin 35% din indicatorii ponderați, a ajuns la 27,5%. Și în curând se va ști cât de mult s-a schimbat după câțiva ani intermediari.
În plus, vom afla caracteristicile calitative ale sărăciei din Moldova. Cu alte cuvinte, câți din acești 27,5% din populația săracă sunt cei mai vulnerabili și în ce poziții. Indicatorul „Intensitatea sărăciei”, sau gradul de deprivare pe care îl resimt cei săraci, a fost de 46,5% în 2022. Acest lucru înseamnă că pentru aproape jumătate dintre săraci, șansele de a ieși din această stare sunt reduse…..
„Modul în care definim pragurile de sărăcie și importanța fiecărei dimensiuni pot varia, în funcție de aspectele privării cărora le acordăm mai multă atenție”, notează Oleg Kara. – Aceste limitări pot fi atenuate prin actualizări regulate ale IMB. Întrucât IMB național poate furniza informații cu privire la modul în care se schimbă sărăcia multidimensională, acesta ar trebui actualizat periodic pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în reducerea sărăciei până în 2030″.
Alegerea dimensiunilor și a indicatorilor pentru evaluarea sărăciei multidimensionale este determinată de obiectivele naționale de dezvoltare. Un instrument foarte util.
