Prune. Poate cea mai optimistă poziție în subiectul exportului. Potrivit estimărilor experților, până în prezent au fost exportate peste 40 de mii de tone de prune moldovenești din recolta 2025. Mai mult, dinamica exporturilor crește lună de lună. În luna octombrie, Moldova a exportat aproximativ 22,2 mii tone de prune (pentru o sumă totală de 20,7 milioane de dolari, prețul mediu de facturare – 1,07 dolari/kg). Cu toate acestea, nu toate aceste produse au fost livrate pe piața UE luna trecută, aproximativ o treime din volumul de export a mers pe piețele CSI și ale altor țări europene din afara UE.
Totuși, dacă la exporturile din octombrie către Uniunea Europeană adăugăm volumele livrărilor din august-septembrie, vânzările totale de prune din Moldova către UE s-au apropiat de cifra de 30 mii tone. Și aceasta este practic jumătate din cota euro-2025.
În acest sens, este necesar să facem o mică precizare. De la sfârșitul lunii iulie până la începutul lunii octombrie, cota scutită de taxe vamale pentru exporturile de prune în UE în valoare de 15 mii de tone a fost restabilită pentru Moldova (după o perioadă de doi ani de livrări complet liberalizate). Această cotă a fost utilizată integral până la începutul celei de-a doua decade a lunii septembrie. Apoi, până în primele zile ale lunii octombrie, livrările (puternic reduse) de prune moldovenești către UE au fost supuse taxelor vamale. Cu toate acestea, ca urmare a actualizării acordului DCFTA, de la începutul lunii octombrie, Moldovei i-au fost acordate eurocontingente extinse fără taxe vamale. În special, pentru exporturile de prune – 61 mii tone. Operatorii de pe piața fructelor au sperat că în 2025 la această valoare vor putea fi adăugate acele 15 mii de tone de prune, trimise pe piața europeană înainte de intrarea în vigoare a noii cote. În total, 76 de mii de tone. Dar nu, după cum a explicat Ministerul Economiei corespondentului LP, în acest an exportatorii moldoveni vor putea exporta fără taxe vamale doar 61 de mii de tone de prune – și atât.
Prin urmare, singura întrebare deschisă este dacă comercianții moldoveni vor putea trimite în UE încă 30 de mii de tone în noiembrie-decembrie. Răspunsul afirmativ nu este evident, există argumente atât „pro”, cât și „contra”.
Potrivit lui Andrei Zbancă, expert în agromarketing, principala problemă este că în a doua jumătate a toamnei calitatea prunelor moldovenești oferite de piață, inclusiv pentru export, a scăzut simțitor. „Din păcate, majoritatea fructelor sunt deja prea moi, nu sunt foarte potrivite pentru transportul pe distanțe lungi și o „viață” îndelungată în ciclul comercial fără a-și pierde prezentabilitatea”, explică expertul. – Această problemă a fost observată pentru al doilea sezon consecutiv și nu cred că motivul principal al acestei stări de fapt se explică doar prin condițiile meteorologice specifice. Acestea pot fi cauza principală, dar probabil că există și erori agrotehnologice, a căror natură încă nu o înțelegem. Mulți grădinari caută o soluție, în special, pentru a crește densitatea fructelor, ei folosesc preparate care conțin calciu. Cu toate acestea, ele nu ajută întotdeauna. Unii producători au inițiat cercetări ale acestei probleme împreună cu experți europeni, sperăm la un rezultat pozitiv”.
Operatorii pieței fructelor din Moldova constată că stocul de prune în frigiderele industriale ale grădinarilor și comercianților este încă destul de mare – cel puțin 15-20 de mii de tone. Conform normelor, prunele pot fi depozitate chiar și în condițiile camerelor frigorifice de înaltă tehnologie cu mediu gazos controlat nu mai mult de 90 de zile. În consecință, produsele depozitate în septembrie sunt deja în zona de risc. Și recoltate în octombrie, ținând cont de schimbarea rapidă (nu în bine) a calității, vor fi probabil „aruncate pe piață” în noiembrie.
Ca urmare, pe de o parte, va fi activat factorul de „exces de ofertă”. Iar cererea din partea exportatorilor pentru prune, după cum se plâng unii cultivatori, „este deja mică”. Se poate presupune că comercianții nu sunt foarte dornici să își asume riscuri suplimentare asociate cu vânzarea de bunuri de calitate slabă.
Luând în considerare toate acestea, putem presupune că prețul de achiziție al prunelor pentru export în ultima treime a sezonului de vânzare este puțin probabil să crească. În luna octombrie, prunele moldovenești de calitate pentru export au fost achiziționate de comercianți în vrac la un preț mediu de 13 lei/kg, adică la același preț ca în aceeași lună a anului trecut. Acesta a fost un nivel bun al prețurilor, unul dintre cele mai ridicate din perioada de cinci ani. În prima jumătate a lunii noiembrie, prețul a scăzut la 12 lei/kg în medie. Mai mult, pentru prunele „fără recipiente” nu se oferă mai mult de 7-8 lei/kg.
Aici merită să deschidem ghilimelele. Comercianții au remarcat anterior că cel puțin un sfert din prunele moldovenești de export trimise în Europa sunt prelucrate. Și este bine dacă este folosit ca fruct uscat, mai des – pentru distilare. În acest context, se poate presupune că Euro-cotă-2025 pentru prune va fi selectată în întregime dacă producătorii vor fi de acord să reducă prețul de achiziție a prunelor moi, care vor fi ulterior prelucrate.
Strugurii. Din păcate, „problema calității” strugurilor din soiul principal de export „Moldova” a subminat planurile înalte ale viticultorilor moldoveni pentru export și recoltă. La sfârșitul verii, la ședința „consiliului pe linie de mărfuri” de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al MAIA, participanții (funcționarii) acestuia au prognozat cea mai bună recoltă de struguri de masă din ultimii mulți ani – nu mai puțin de 150 mii tone. Iar exportul maxim – peste recordul anterior (84 mii tone, 2023).
Din cauza precipitațiilor în timpul recoltării și crăpării (crăparea boabelor), calitatea strugurilor din soiurile „de toamnă” a scăzut brusc. În plus, strugurii nu au obținut un conținut adecvat de zahăr. Ca urmare – cerere scăzută și volum de export. În special, în luna noiembrie, doar direcția poloneză a fost cea mai activă, datorită faptului că un consorțiu format din mai multe întreprinderi viticole din regiunile Ialoveni și Cahul a câștigat o licitație pentru furnizarea a 4 mii de tone de struguri de masă către un cumpărător mare din Polonia.
Ca urmare, se poate presupune că Euroctota 2025 pentru strugurii moldovenești – adică 40 mii tone – nu va fi selectată în întregime.
Mere. La începutul sezonului, operatorii de pe piață sperau la activarea livrărilor la export de mere către Uniunea Europeană, ca urmare a previziunilor privind recolta scăzută a acestor fructe în unele țări producătoare importante, în special în Polonia și Turcia. Cu toate acestea, previziunile nu s-au materializat. Situația reală a recoltei s-a dovedit a fi mult mai bună. „Fereastra de oportunitate” nu s-a deschis încă. Exportul de mere moldovenești în septembrie-octombrie a fost relativ scăzut – aproximativ 6-7 mii tone lunar, și doar aproximativ jumătate din acesta a fost exportat pe piața europeană.
Operatorii de pe piață prognozează o activare semnificativă a livrărilor externe de mere doar în iarnă-primăvară. Adică, practic nu există șanse pentru o selecție semnificativă a eurocontingentului-2025 de 50 de mii de tone.
