De atunci, discuțiile privind reintegrarea țării în cadrul granițelor fostei RSS Moldovenești au continuat, uneori intensificate, alteori suspendate, dar, în general, nu au condus încă la nimic.
Formal, au loc unele acțiuni între malul drept și malul stâng. Săptămâna trecută, Moldova a numit un nou viceprim-ministru pentru reintegrare, Roman Roșca. Acesta este originar din Bender și a lucrat anterior în cadrul inspectoratului de poliție din acest oraș. În calitate de deputat din partea partidului PAS, el a condus Comisia specială pentru monitorizarea și controlul implementării politicii de reintegrare a Republicii Moldova.
La rândul său, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a numit recent un nou copreședinte al Comisiei mixte de control (CMC) din partea Tiraspolului. Konstantin Kalinenok a devenit noul co-președinte.
Între 2011 și 2024, Moldova a implementat 14 programe de stat pentru reintegrarea țării, în cadrul cărora au fost finanțate 586 de proiecte în valoare de peste 189 de milioane de lei. Programul pentru 2025 prevede finanțarea a 30 de proiecte de consolidare a capacităților comunitare și instituționale care urmează să fie implementate în localitățile din Zona de Securitate. De asemenea, programul prevede compensații parțiale pentru fermierii din raionul Dubăsari, care cultivă terenuri agricole situate în spatele autostrăzii Rîbnița-Tiraspol. Aceștia sunt obligați să plătească taxe atunci când transportă produse prin punctele de control stabilite ilegal de Tiraspol.
În același timp, trebuie remarcat faptul că procesul de implicare a economiei republicii nerecunoscute în spațiul economic al Moldovei de pe malul drept s-a accelerat în ultimii ani. La frontiera dintre așa-numita RTM și Ucraina au fost instituite puncte vamale de control comune, ceea ce a permis direcționarea fluxului de mărfuri din această direcție într-o direcție legală.
Cu toate acestea, nu există dovezi că acest lucru a condus la o reducere a contrabandei prin regiunea nerecunoscută. Țigări contrafăcute și alcool/cognac de origine necunoscută continuă să fie vândute în Piața Centrală din Chișinău. Limbă rea susține că toate aceste lucruri ajung la noi din Ucraina prin Transnistria. În același timp, locuitorii din malul drept au rămas fără medicamentele neînregistrate în Moldova, pe care Tiraspolul le importa.
Sistarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie 2025 a dus nu numai la o catastrofă umanitară pe malul stâng, ci și la faptul că malul drept a rămas fără electricitate ieftină. În prezent, republica autoproclamată primește gaze prin Moldova în volumele necesare pentru nevoile sociale, dar fără dreptul de a le utiliza pentru industrie.
Ca urmare, exporturile Transnistriei au scăzut cu 51 % în ultimele șase luni. Săptămâna aceasta s-a anunțat că de la 1 ianuarie 2026 vor intra în vigoare în regiune noi tarife pentru locuințe și servicii comunale, în medie cu 5% mai mari decât cele existente.
Cu toate acestea, experții economici intervievați de Logos Press consideră că economia regiunii va rezista, iar autoritățile moldovenești vor avea nevoie de argumente convingătoare pentru a scoate procesul de reintegrare a țării din actuala stare latentă.
Săptămâna aceasta, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu acordat Newsmaker, a dat versiunea sa despre condițiile de reluare a procesului de reintegrare. În cinci minute, ea a spus de șase ori (!) că principala condiție este retragerea trupelor ruse de pe teritoriul autoproclamatei RDM. În același timp, ea a spus că din sumele mari de bani europeni (1,9 miliarde de euro în cadrul Planului de creștere economică pentru Moldova) care au început să intre în țară, sume minime vor fi direcționate către regiunea transnistreană. „Nu vom construi acolo drumuri și școli”.
Anterior (în luna februarie a acestui an), președintele a susținut că Moldova nu ar putea face față reintegrării regiunii transnistrene fără asistență financiară externă. „Noi avem calcule aproximative. Există o perioadă de pregătire pentru reintegrare, acolo vorbim de 300 de milioane de euro pe an. Din momentul reintegrării, vorbim de sume mari – 400-500 de milioane de euro pe an. Este o cheltuială mare, vom avea nevoie de asistență externă pentru a face față. Nu avem o înțelegere că cineva ne va da câteva miliarde pentru utilizare”, a declarat Maia Sandu.
Întrebată dacă există o perspectivă de reintegrare a regiunii transnistrene în viitorul apropiat, șefa Centrului pentru Studii Strategice și Reforme, economistul Galina Șelari, a declarat următoarele
„Pentru început, să clarificăm ce sens/scop este pus în însăși noțiunea de „reintegrare”. Reintegrarea este procesul de restabilire pe malul drept și stâng al Nistrului a structurilor administrativ-politice unificate care au existat cândva și care asigură interacțiunea durabilă între agenții economici. Și, ca urmare, dezvoltarea și participarea comună la procesele de integrare internațională.
Din păcate, în istoria dezvoltării moderne a Republicii Moldova, practic nu au existat acțiuni reale care să contribuie la obținerea unor rezultate pozitive reciproc avantajoase cu cele mai mici costuri. Mai mult, ceea ce este evident mai ales în ultimii ani, acțiunile întreprinse parcă pentru a „motiva” agenții economici de pe malul stâng să se integreze în mediul economic și juridic de pe malul drept, duc nu la extinderea, ci, dimpotrivă, la distrugerea rămășițelor de legături industriale și tehnologice care încă mai există.
Nu există și nu a existat nicio unitate cu privire la participarea la proiectele de integrare internațională ca o „echipă unită”. Astăzi este vorba de procesul de pregătire pentru aderarea la UE. Și aici se discută nu despre aprofundarea interacțiunii dintre malurile Nistrului (ea pur și simplu nu există), nu despre crearea condițiilor favorabile pentru activitate, ci despre posibilitatea aderării Moldovei la UE, la prima (?) etapă, fără Transnistria.
Este dificil de judecat în ce măsură o astfel de (posibilă) perspectivă se corelează cu intențiile de reintegrare ale autorităților”.
