Victor Bogatico, Ion Cojocari
Aceste constatări indică fără echivoc necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale (RAT) timpurii pentru a optimiza activitățile autorităților locale și a le îmbunătăți eficiența. Cu toate acestea, în societate există opinii diferite, uneori diametral opuse, cu privire la ceea ce ar trebui să fie exact această reformă.
Eliminarea „instanțelor princiare”
Administrația publică locală de prim nivel – primăriile – este caracterizată de fragmentare și de un număr foarte mare (aproape 90%) de unități administrativ-teritoriale (UAT) mici. Există 36,3 UAT la 100 000 de locuitori, ceea ce este mai mare decât în cele mai fragmentate țări europene. Iar al doilea nivel – districtele – a fost descris ca o „moștenire” a structurilor administrative sovietice al căror scop inițial a fost exercitarea controlului ideologic, politic și economic într-o economie planificată și într-un stat cu un singur partid politic.
Viktar Bohagako, primarul din Râșcani, numește consiliile raionale „curți princiare” care își distribuie fondurile rămase în funcție de principiul „cine este mai aproape” de președintele raionului sau de majoritatea din consiliu.
„Acest lucru este deosebit de frustrant pentru orașele rezidente, centrele raionale, deoarece o parte din banii pe care îi colectează merg la întreținerea structurilor raionale. Doar un sfert din impozitul pe venit rămâne la primărie, un alt sfert merge la consiliul raional, iar 50 la sută este luat de stat. Un centru raional mediu, precum Râșcani, dă consiliului raional aproximativ 15 milioane de lei colectați pe teritoriul orașului. Și de multe ori acești bani nu ne sunt întorși. Noi nu cerem totul – măcar o parte din el! Consiliile raionale decid totul. Iar dacă primarul orașului este în opoziție cu consiliul raional, aproape niciodată nu primește nimic”, a declarat Victor Bogatico pentru Logos Press.
Potrivit acestuia, un astfel de sistem inechitabil de distribuire a veniturilor împiedică dezvoltarea orașelor:
„Noi strângem bani, formăm bugetul, creăm locuri de muncă, stimulăm economia, atragem investitori – și cu cât creăm mai mult, cu atât ne iau mai mult. La urma urmei, 50% din impozitul pe venitul persoanelor fizice merge la centru. Desființarea consiliilor raionale și transferarea fondurilor direct la primărie ar ajuta la corectarea situației. Dacă luăm în considerare faptul că toate consiliile raionale cheltuiesc aproximativ 1 miliard de lei pe an (această cifră a fost anunțată în jurul anului 2020), iar noi avem aproximativ o mie de primării, calculele aproximative arată că fiecare primărie ar putea primi aproximativ 1 milion de lei pe an. Atunci nu ar mai trebui să așteptăm 100-200 mii de lei „pomană de pe umărul barului” și să depindem de ea”.
Ion Cojocari, vicepreședintele raionului Glodeni, este de acord că sunt prea multe raioane în țară, dar subliniază că există probleme care trebuie rezolvate chiar acum. Potrivit lui, reforma fără descentralizare și revizuirea principiilor de finanțare bugetară este ineficientă și va duce la înrăutățirea accesului cetățenilor la servicii.
„Am impresia că prin această reformă se încearcă consolidarea puterii în centrele de guvernare. Nu am văzut cifre concrete și costurile asociate acestei reforme și, fie că ne place sau nu, succesul ei depinde în mare măsură de ele. Spun sincer – și pot argumenta acest lucru – că această reformă nu va duce la economii financiare. În plus, reformele bune sunt costisitoare. Dacă ne dorim o administrație locală puternică, trebuie să triplăm cel puțin finanțarea pentru proiectele de infrastructură. Fără finanțe, reforma va rămâne doar pe hârtie, iar cetățenii vor experimenta disconfort din cauza deteriorării accesului la serviciile publice. Da, putem admite că avem prea multe districte, adică autorități locale de rangul doi, dar avem și o mulțime de probleme care trebuie rezolvate chiar acum. Trebuie să implementăm proiecte regionale de infrastructură: drumuri, alimentare cu apă și canalizare, turism, educație și infrastructură socială. Cine va face acest lucru la nivel regional și inter-municipal?”, se întreabă Ion Cojocari.
El subliniază că în consiliile raionale există specialiști calificați, care ar trebui să fie implicați activ în implementarea proiectelor de infrastructură. Numai după restabilirea ordinii în această sferă, se poate trece la consolidare și restructurare. El avertizează că, în cazul în care reforma nu are succes sau este pripită, cetățenii vor suferi în primul rând – le va fi mai dificil să primească servicii publice. Prin urmare, înainte de reformă sau în paralel cu aceasta, ar trebui rezolvate probleme-cheie precum construcția de drumuri între sate, achiziționarea de mijloace de transport pentru persoane, digitalizarea serviciilor și informarea populației.
„Efectul secundar” al optimizării
Autoritățile centrale recunosc necesitatea de a ajusta sistemul de gestionare a bugetului și de a trece la o structură mai eficientă. Alexandru Munteanu, candidat la funcția de prim-ministru, a preluat deja ștafeta în promovarea APR. În același timp, el subliniază că schimbarea nu trebuie neapărat să fie însoțită de bulversări: „Dacă dorim cu adevărat să aderăm la Uniunea Europeană, trebuie să îmbunătățim sistemul de gestionare, inclusiv gestionarea teritorială. Dar astfel de reforme nu trebuie să fie neapărat dureroase”, a declarat el într-un interviu acordat TV8. Ministrul Finanțelor din guvernul Recean, Viktorija Belous, a declarat că scopul reformelor nu este de a economisi bani, ci de a îmbunătăți calitatea serviciilor pentru cetățeni, în timp ce „economiile și optimizarea cheltuielilor sunt un efect secundar”.
Astfel, procesul de „amalgamare” – unificarea și extinderea satelor – a fost demarat fără durere și în mod voluntar, ca un prim pas către o reformă administrativ-teritorială mai amplă. Acesta se bazează pe modelul european și a fost deja experimentat la vecinii noștri. Ucraina a trecut printr-un proces similar în 2020, finalizând o reformă majoră care a creat comunități teritoriale (gromads) ca unități de bază ale autoguvernării locale. Această reformă a făcut parte din procesul de descentralizare și a condus la consolidarea districtelor și la reducerea numărului acestora.
Unele localități au trecut deja pe această cale și se pregătesc pentru noi alegeri. De exemplu, comuna Călinești din raionul Fălești va include comuna Ketris și satul Hîncești după unificare. La 16 noiembrie vor avea loc aici noi alegeri pentru funcția de primar. Pentru funcția de primar al ATE reînnoit candidează trei candidați, dintre care doi au condus anterior primăriile satelor unificate.
În prezent, mai mult de 220 de ATE sunt implicate în procesul de unificare voluntară într-un stadiu sau altul – o hartă interactivă corespunzătoare care descrie stadiul procesului este disponibilă pe un site web special. Conform celor mai recente date, există decizii finale privind doar două proiecte de reorganizare. În cadrul ședinței de guvern din 18 iunie 2025, a fost aprobat un proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a orașului Leova prin procesul de unificare voluntară la nivel local, prin comasarea acestuia cu satele Sirma, Toquile-Reducani și Serata-Răzesti, precum și cu comuna Călinești, menționată anterior.
La întocmirea rapoartelor intermediare privind punerea în aplicare a reformei, s-a constatat că un număr semnificativ de primari nu au fost încă în măsură să identifice teritoriile învecinate gata să participe la proces. Aceasta în ciuda întregului sprijin și a explicațiilor din partea autorităților. Reforma s-a bazat pe patru principii-cheie care ar fi trebuit să funcționeze, potrivit autorităților: voluntariatul, accesibilitatea serviciilor publice, transparența procesului decizional și beneficiile financiare.
Acestea din urmă includ, în primul rând, transferuri specifice pentru pregătirea proceselor de asociere voluntară. Acestea depind de populația totală a viitoarei unități unite: cu cât este mai mare populația, cu atât este mai mare suma maximă – de la 100 de mii la 1 milion de lei. În al doilea rând, transferurile direcționate pentru dezvoltarea infrastructurii – depind de populație și de numărul de teritorii unite și sunt utilizate pentru investiții capitale, reparații, achiziționarea de echipamente și transport în cadrul legislației în vigoare; fondurile neutilizate sunt reportate în anul următor. Și în al treilea rând, transferurile generale ale UAT unite – alocate în funcție de populație (100-200 lei de persoană, minim 300 mii lei, maxim 2 milioane lei), recalculate la anexarea de noi teritorii și cheltuite de consiliile locale în funcție de priorități.
Artur Mișa, fost secretar general al guvernului, care a supervizat lansarea programului și a prezentat proiectul de lege privind unificarea voluntară în 2023, a subliniat la acea vreme: „Procesul de unificare voluntară a UAT va lua în considerare caracteristicile istorice, naturale, etnice și culturale ale comunităților, precum și factorii care afectează dezvoltarea lor socio-economică. În doi-trei ani, vom rezuma rezultatele procesului și vom putea evalua eficacitatea acestuia. Dar în cadrul guvernului suntem optimiști”.
Rezultatele de astăzi vorbesc de la sine.
Unificarea voluntară a primăriilor este văzută ca o etapă intermediară a APR, pe care autoritățile intenționează să o finalizeze până în 2030. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, interesele politice și de stat trebuie să meargă mână în mână, iar autoritățile trebuie să asculte și să audă oamenii, cel puțin așa cum se întâmplă în campaniile electorale. De asemenea, se va aștepta de la noul guvern – atât din partea autorităților locale, cât și din partea cetățenilor țării – să aibă o înțelegere clară a proceselor în curs, care astăzi par adesea fragmentate, de neînțeles și inconsecvente.
