Până la sfârșitul acestui sezon, atenția Comitetului Executiv al FMF se va concentra asupra cluburilor din Liga 1. FMF intenționează să se asigure că două cluburi care doresc să promoveze pot îndeplini o serie de criterii și să obțină o licență N, care dă dreptul clubului să se alăture Superligii. Clubul trebuie să aibă un stadion care să îndeplinească standardele FMF. Infrastructura stadionului trebuie să fie dotată cu tribune moderne, vestiare, dușuri, centru de presă, securitate pentru club și fani.
În cazul în care clubul nu este proprietarul stadionului, acesta trebuie să furnizeze FMF dovada unui contract de închiriere cu proprietarul. Clubul are obligația de a asigura utilizarea stadionului pe toată durata sezonului. Același stadion nu poate fi utilizat de mai mult de două cluburi de fotbal, conform cerințelor federației.
Printre criteriile sportive pe care cluburile cu licență N sunt obligate să le respecte, fotbalul pentru copii și tineret ocupă un loc special. Pentru a participa în Superligă, cluburile trebuie să aibă cel puțin șase echipe de diferite categorii de vârstă, printre care trebuie să existe una cu elevi sub 10 ani. Fiecare dintre aceste echipe, cu excepția U-10, trebuie să participe la competiții naționale și/sau regionale organizate sub auspiciile FMF. Pentru debutanții în Superligă există o relaxare – în primul sezon clubul poate avea patru echipe cu elevi cu vârste cuprinse între 10 și 21 de ani, câte o echipă la fiecare categorie de vârstă. Din al doilea sezon. în cazul menținerii în elită, clubul trebuie să își alinieze academia de fotbal la cerințele aplicabile tuturor participanților la campionat.
Un solicitant de licență N trebuie să aibă propria sa echipă feminină reprezentată în Liga Națională sau să susțină o echipă feminină afiliată. Clubul trebuie să aibă două sau mai multe echipe feminine cu jucătoare cu vârste cuprinse între 12 și 21 de ani.
Participarea în Superligă implică un număr mare de profesioniști calificați implicați în gestionarea clubului și a structurilor sale afiliate. Este obligatoriu să existe un manager general, un director sportiv care să conducă programul de dezvoltare a fotbalului juvenil al clubului, un antrenor principal cu licență UEFA-Pro, un antrenor secund cu licență UEFA-A, un antrenor de portari cu licență UEFA-A Goalkeeper, antrenori ai echipelor de copii și juniori, medici ai echipelor de adulți și copii, fizioterapeut, contabil, manager de meci, manager ESG, șef al serviciului de presă, responsabil cu interacțiunea cu fanii, responsabil cu siguranța și ordinea.
Aceste criterii limitează semnificativ numărul de echipe care pot participa la Superligă, chiar dacă FMF permite unui angajat să combine mai multe funcții dacă are calificările necesare și dacă nu există niciun conflict de interese. Îndeplinirea acestora trebuie să fie susținută de o situație financiară stabilă, fără datorii către angajați, Inspectoratul Fiscal, asigurările sociale și de sănătate, alte cluburi și FMF.
Actualul sistem de selecție prevede revenirea în Superligă a cluburilor retrogradate după prima fază, pe baza rezultatelor din meciurile de primăvară cu cele mai titrate participante din Ligue 1. În sezonul trecut, Dacia-Buiucani și FC Florești au retrogradat după prima fază, dar Dacia a ocupat primul loc la turneul de tranziție și și-a asigurat participarea în actualul sezon al Superligii. Pe locul doi s-a clasat Saxan, care a fuzionat cu academia lui Radu Rebeji înainte de startul sezonului și a devenit Politehnica-UTM.
Presupunând că numărul participanților la Superligă ar fi fost mărit în sezonul trecut, ocupantele locurilor trei și patru, FC Stăuceni și Victoria, ar fi întâmpinat dificultăți semnificative în procesul de licențiere. Ambele cluburi nu au stadioanele necesare pentru a participa în Superligă. FC Stauceni joacă pe stadionul local Olimp cu o capacitate de 2,5 spectatori, în timp ce Victoria închiriază Joma Arena cu 500 de locuri. În plus, Victoria a obținut anterior dreptul de a promova pe criterii sportive, dar i s-a refuzat licența N.
Probabil că Politehnica-UTM și Spartanii-Sportul, care ar putea părăsi prima divizie după prima fază, vor reveni în ea după turneul din primăvară, cu participarea cluburilor din Liga 1. FC Florești va avea și ea o fază de primăvară reușită. Atunci vor fi nouă participante, dar numărul impar de echipe din campionat duce la anumite inconveniente. Problema se va rezuma la al zecelea club, dar momentan acesta nu este de găsit.
Inițiativa unei eventuale extinderi a Superligii este legată de o creștere a Fondului de Solidaritate al UEFA, care va crește de la 4% la 7% din pragul de 4,4 miliarde de euro al veniturilor preconizate de organizație până în 2027. Astfel, în loc de 176 de milioane de euro anterior, 308 milioane de euro vor fi alocate cluburilor care nu s-au calificat în fazele grupelor competițiilor europene. Potrivit Comitetului Executiv al FMF, această creștere va permite ca fondurile să fie distribuite între zece cluburi, în loc de opt ca în prezent. În acest an, fiecărui club din Superligă (cu excepția Petrocubului, care în sezonul trecut a ajuns până în faza generală a Ligii Conferințelor) i s-au alocat peste 650 000 de euro. Din această sumă, beneficiarii urmează să cheltuiască 594 000 de euro pentru a investi în proiecte de dezvoltare a școlilor/academiilor de fotbal.
Formatul unei divizii de top cu opt participanți a fost pilotat în 2018-2019 (Divizia Națională la acel moment) și nu s-a schimbat din sezonul 2021/22. Pentru o parte substanțială a sezoanelor 12 cluburi au jucat în campionat, pentru o perioadă 10, iar în 2011/12 elita a avut 14 participanți.
Dintre campionatele europene, Superliga Moldovei are cel mai mic număr de participanți. Superliga San Marino, în care cluburile au statut de amatori, are 16 participanți. Diviziile de elită din Andorra, Albania, Bosnia și Herțegovina, Malta, Muntenegru, Insulele Feroe și statele baltice au 10 cluburi.
Experiența internațională arată că un nivel ridicat de concurență este posibil nu prin creșterea numărului de runde, ci prin permiterea participării mai multor cluburi în divizia de elită. Având în vedere situația extrem de vulnerabilă a fotbalului de club din întreaga țară, este rezonabil să ne întrebăm: „Vor deveni plățile de solidaritate din partea UEFA colacul de salvare care poate ridica nivelul Superligii sau nu pot înlocui lipsa de interes a întreprinderilor pentru fotbal?”.
