Serghei Temrin, director al Concept Audit Company
În ultimii ani, afacerile cu platforme digitale au cunoscut o creștere spectaculoasă. Principalul motor al creșterii lor este efectul de rețea. Un proces comercial clasic scalează oferta: cu cât volumul producției este mai mare, cu atât costurile unitare sunt mai mici. O platformă scalează cererea: cu cât sunt mai mulți participanți, cu atât tranzacțiile sunt mai eficiente.
În contextul digitalizării generale, se dezvoltă rapid și așa-numita gig-economie, din care face parte și angajarea pe platformă. Gig-economia este o economie a veniturilor gratuite, caracterizată prin răspândirea muncii cu fracțiune de normă. Modelul clasic angajator-angajat este supus unor schimbări semnificative. Economia digitală se poziționează ca un intermediar între client și consumatorul de servicii. „Vedem zilnic curieri Glovo pe străzile din Chișinău”, comentează Serghei Temrin, doctor în economie, director al companiei de audit Concept. – Cine sunt aceștia: angajați sau lucrători independenți? Sau poate lucrători care utilizează noul regim elaborat pentru așa-numiții liber-profesioniști?”.
Dezvoltarea acestei forme de activitate a forței de muncă este la orizont. Este sigur că își va continua creșterea în următorii ani, creând noi provocări pentru reglementarea fiscală. Și este destul de dificil. Unii dintre lucrătorii independenți folosesc diverse platforme care acționează ca intermediari pentru a-i ajuta să găsească comenzi. Utilizarea acestora pe piața muncii are atât avantaje, cât și dezavantaje. Pentru lucrători, astfel de platforme le permit să își aleagă liber programul și volumul de muncă. Cu toate acestea, pentru economie în ansamblul său, ele pot crește riscul de neîncasare a impozitelor.
În același timp, rezolvarea problemelor legate de impozitarea lucrătorilor independenți din economia gig nu ar trebui să conducă la consecințe nedorite pentru economie în ansamblu. Creșterea sarcinii fiscale poate îndepărta atât angajații, cât și angajatorii și poate duce la o scădere a competitivității pe piața muncii, avertizează experții.
În prezent, munca independentă în cadrul economiei gig este una dintre cele mai dinamice forme de ocupare a forței de muncă. Acesta reprezintă un element important al sistemului economic. Dar reglementarea fiscală a lucrătorilor independenți rămâne o problemă urgentă, pe care statele încearcă să o rezolve în diverse moduri.
Unele țări introduc regimuri fiscale speciale pentru a reduce povara fiscală. Altele adoptă legi care obligă platformele să rețină impozitele din venit. Dar chiar și cu regimuri și legi fiscale speciale, problema impozitării lucrătorilor independenți nu poate fi rezolvată complet, deoarece acești lucrători își desfășoară adesea activitățile pe mai multe platforme, primesc venituri în monede diferite și se pot muta în alte țări, complicând controlul și contabilizarea veniturilor lor.
Pentru a compensa aceste complexități în ceea ce privește calcularea și plata impozitelor pe veniturile din diferite surse, unele țări permit platformelor online să rețină impozitele direct din veniturile obținute de lucrătorii independenți. La finalizarea fiecărei tranzacții sau plăți pentru un serviciu prin intermediul platformei, un anumit procent este reținut automat ca impozit și remis autorității fiscale. Astfel, chiar dacă un lucrător independent obține venituri de pe diferite platforme, acest lucru simplifică foarte mult procesul de plată a impozitelor.
Serghei Temrin, director al Concept Audit Company: „În Moldova, normele fiscale nu au ținut pasul cu schimbările din economia digitală. Partea (1) a articolului 88 alineatul (5) din Codul fiscal nu lasă aproape nicio alternativă: „Orice angajator care efectuează plăți salariale către un angajat (inclusiv bonusuri și beneficii acordate) trebuie, sub rezerva scutirilor și deducerilor solicitate de angajat, să calculeze și să rețină din aceste plăți un impozit determinat conform procedurii stabilite de guvern. Angajatorul nu este obligat să urmărească pierderea dreptului de a utiliza scutirea personală.” Cu alte cuvinte, guvernul încearcă să închidă prin orice mijloace posibile lacunele care permit unei persoane să fie tratată ca un „contractant independent” (amintiți-vă, a existat un astfel de termen în TC), mai degrabă decât ca un „angajat pentru angajare”. Toate acestea sunt legate de plățile sociale plătite din sumele salariale.
– În același timp, Moldova s-a angajat să pună în aplicare Directiva UE 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru cetățenii care lucrează prin intermediul platformelor digitale. Acest lucru va necesita schimbări majore în legislația muncii și fiscală. Iar principala problemă care apare în această privință este statutul juridic al unui angajat al unei platforme digitale. Prin urmare, având în vedere importanța problemei legate de securitatea socială a cetățenilor, aș dori să le urez dezvoltatorilor acestui statut să nu folosească politica „mai întâi să intrăm în luptă și apoi vom rezolva”, așa cum facem uneori. Deoarece, pe de o parte, această problemă privește dreptul muncii și sistemul de securitate socială, iar pe de altă parte, există o problemă fiscală și juridică. Sarcina fiscală a multor subiecți ai sistemului fiscal depinde de determinarea statutului unui astfel de angajat. Prin urmare, în primul rând, Moldova are nevoie de o elaborare profundă și clară a problemelor legate de punerea în aplicare a acestei directive”.
