Procurorul general Alexander Stoianoglo a devenit un simbol al rezolvării problemelor de personal prin "politica majorității"
Aproape fiecare al doilea deputat al celei de-a 11-a convocări este fie economist, fie avocat de profesie, fie ambele. Aproape o treime sunt învățători sau profesori, inclusiv președintele Ihor Grosu, care este profesor de istorie.
Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, consideră că pentru PAS, care a ocupat 63 de locuri în Parlament, a fost „un mandat dificil, niciunul dintre ei nu avea experiență și au petrecut doi ani încercând să înțeleagă cum funcționează procesele”.
„Cred că a fost cea mai neprofesionistă componență a unui grup parlamentar care avea aproape o majoritate constituțională. Au petrecut aproximativ doi ani înainte de a începe să înțeleagă cum funcționează procesele. Războiul din Ucraina, desigur, și-a lăsat, de asemenea, amprenta asupra agendei parlamentare. Dar elementul-cheie care poate fi evidențiat și care caracterizează actualul parlament este intoleranța față de minorități (opoziție – n.r.), intoleranța față de opiniile critice și un fel de abordare majoritară, în care democrația este în esență înlocuită de regula majorității”, a declarat Tănase.
Existența unei majorități parlamentare a permis facțiunii PAS să rezolve cu ușurință orice problemă de personal în cele mai importante instituții ale puterii de stat.
Printre cele mai mediatizate legi de mare anvergură adoptate de actualul parlament s-au numărat amendamentele la Legea privind procuratura, introduse la 24 august 2021, care prevedeau introducerea unui mecanism de evaluare a performanțelor procurorului general și revocarea acestuia din funcție în cazul în care evaluarea ducea la o calificare „nesatisfăcătoare”. Existau, de asemenea, opțiuni de „bun” și „excelent”.
– Unde este atunci calificativul „satisfăcător”? – a întrebat atunci Vasyl Bolya, membru al BCS.
– Prin definiție, performanța procurorului general nu poate fi recunoscută ca fiind doar satisfăcătoare. El trebuie să lucreze fie bine, fie excelent, fie nesatisfăcător. Dacă doriți să continuați să plătiți salariul procurorului general, a cărui performanță este evaluată drept „satisfăcătoare”, vă urez mult noroc”, a replicat Olesia Stamate, pe atunci vicepreședinte al partidului PAS.
Ulterior, în baza acestor amendamente, Consiliul Superior al Procurorilor urma să propună revocarea lui Alexandru Stojanoglo din funcția de procuror general, după ce o comisie specială a evaluat prestația acestuia ca fiind „nesatisfăcătoare”.
În povestea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronika Dragalin, după cum subliniază mulți comentatori și politicieni, s-a încercat aplicarea proiectului de lege privind fuziunea acestei instituții cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și crearea Procuraturii pentru Combaterea Corupției și Criminalității Organizate (PACCO), pentru a iniția apoi procedura de selecție a unui nou șef. Când a fost adoptată, chiar și sistemul a înghețat și deputații au trebuit să voteze manual. Întâmplător. Dragalin și-a dat demisia și se pare că deocamdată nu este nevoie de o nouă structură.
Va rămâne în istorie și decizia majorității parlamentare PAS din 9 septembrie 2021 de a revoca în întregime (in corpore) conducerea Comisiei Naționale a Pieței Financiare, condusă de Valeriu Cîțan, după ce a audiat raportul privind activitatea comisiei pentru anul 2020, care a fost calificat drept „nesatisfăcător”. A fost jenant să asistăm la linșajul public al Consiliului de Administrație, la modul în care președintele acestuia – fost ministru al Finanțelor, fost președinte al Asociației Băncilor, manager de top al celor mai mari întreprinderi, cu experiență la FMI și BM – a fost ca un școlar care inventează scuze, răspunzând la întrebări la care nu era obișnuit să răspundă, cum ar fi de ce pagina de Facebook a CNPF are atât de puține like-uri.
Cornelia Cozlovski, care l-a înlocuit, avea și ea un parcurs solid – absolventă a Facultății de Matematică Aplicată a Universității de Stat din Moldova, master în economie și administrație publică, cu experiență în domeniul bancar și leasing, inclusiv în funcții de conducere – a condus compania Raiffeisen-Leasing Moldova, dar și în administrația publică. Ea a lucrat însă puțin peste un an, demisionând din „motive personale”. Ea a fost înlocuită de Dumitru Budianschi, care, înainte de a deveni deputat și ministru al Finanțelor, a lucrat timp de zece ani la ONG-ul Expert-Grup. Budianschi a condus comisia până acum. În acest timp, CNPF a pierdut competențele de supraveghere a sistemului financiar nebancar, a asigurărilor și reasigurărilor, care au fost transferate la BNM. Dar a primit autoritatea de a reglementa și supraveghea protecția consumatorilor din toate categoriile de servicii financiare.
Un exemplu strălucit al echilibrului politic al PAS este demisia fostului președinte al BNM, Octavian Armașu, și numirea Ancăi Dragu. Armashu a fost trimis de Parlament să demisioneze la 21 decembrie 2023, cu mențiunea pentru „prestația insuficientă și ineficientă a BNM în ceea ce privește auditul proceselor și persoanelor implicate în cazul „furtului miliardului””. 81 de deputați au votat pentru. A doua zi, pe 22 decembrie, chiar înainte de Crăciun – în sala de ședințe a plenului era deja un brad de Crăciun, iar colindătorii își așteptau prestația în sală – Olesia Stamate, în calitate de președinte al Comisiei juridice, a citit de la tribuna centrală proiectul de hotărâre a Parlamentului privind numirea noului șef al BNM, Anca Dragu, pentru un mandat de 7 ani. Cu alte cuvinte, cetățeanul român, care a obținut cetățenia țării noastre cu „câteva minute” înainte de numire – așa cum se scria la acea vreme, „drumul” spre fotoliul de președinte al Băncii Naționale a Moldovei a fost pavat și de mâinile opoziției.
Ulterior, Vlad Batrincea avea să declare că „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu regretă votul din ziua precedentă pentru demiterea cetățeanului Armașu, pentru că acesta a participat la scheme care au prejudiciat bugetul național al Republicii Moldova… Dar acest lucru nu scuză în niciun fel PAS pentru încălcarea legii cu privire la Banca Națională și aducerea unui cetățean din străinătate în conducerea băncii centrale a Republicii Moldova”.
Alexandru Mustiatica, care a fost numit de Parlament în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, este și el cetățean român. La prezentarea candidaturii sale, președintele comisiei juridice nu a putut numi o lege care să stipuleze clar că directorul acestei instituții anume, care este responsabilă de asigurarea securității interne și externe a statului, poate avea dublă cetățenie. Dar atunci când ai 63 de mandate, contează? Ceea ce contează este profesionalismul. Iar experiența profesională a lui Mustiatica în domeniul securității statului la momentul numirii sale la conducerea SSI era de „peste 10 ani în domeniul managementului și în domeniul neguvernamental, iar în ceea ce privește domeniul securității, activitatea a fost bazată pe cercetarea în acest domeniu”.
De atunci, serviciul s-a maturizat. Parlamentul a modificat Legea privind serviciul de informații și securitate, Legea privind statutul ofițerilor de informații și securitate, Legea privind contrainformațiile și serviciile de informații externe. În cadrul dezbaterii proiectelor respective, deputatul BCS Diana Karaman a semnalat numeroase opinii negative cu privire la aceste proiecte:
„Există o subcomisie de jure în parlament pentru a supraveghea activitățile SIB, în conformitate cu o lege adoptată în 1999, care este condusă de un reprezentant al opoziției. „Nominal au existat, dar nu s-au convocat niciodată și nu au purtat niciodată discuții despre cum să meargă la SIB și cum să desfășoare activitățile de monitorizare. Vom construi această practică de la zero”, a promis deputatul PAS Andrian Keptonar.
Acum, serviciile Secretariatului Parlamentului sintetizează rezultatele și pregătesc pentru publicare tradiționalul raport de activitate al convocării ieșene. Vom afla din acesta câte proiecte de lege au fost inițiate și adoptate, câte sesiuni s-au desfășurat și de câte ori deputații au încălcat regulamentul.
Dar principalul lucru va rămâne dincolo de cifre – cum, în patru ani, parlamentul, care deține o putere aproape nelimitată, a reformat toate instituțiile statului pentru a i se potrivi. Iar dacă istoricii și analiștii vor dori vreodată să înțeleagă cum s-a format „politica majorității” în Moldova în epoca urgențelor, instabilității și războiului din vecinătate, ar trebui să înceapă cu modul în care au fost rezolvate problemele de personal în acești ani.
