Președintele Republicii Moldova Maia Sandu
Maia Sandu a identificat următoarele priorități: finalizarea cu succes a reformei justiției; modernizarea, care în viitorul apropiat ar trebui să includă reforma teritorial-administrativă; colaborarea mai intensă cu noul guvern pentru stimularea economiei, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor familiilor; dezvoltarea agriculturii, cu accent pe abordarea apei ca prioritate națională; continuarea programului de împădurire; încurajarea întoarcerii acasă a cetățenilor care lucrează în străinătate; asigurarea întoarcerii cetățenilor care lucrează în străinătate; și asigurarea faptului că noul guvern este capabil să răspundă nevoilor cetățenilor săi.
Însă mesajul principal a fost un apel la accelerarea parcursului Republicii Moldova către aderarea la UE: „Vă solicit să contribuiți la armonizarea legislației naționale cu cea europeană și să vă angajați să adoptați actele normative necesare într-un ritm accelerat, astfel încât Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană să poată fi semnat în timpul actualei convocări parlamentare”.
După cum au remarcat imediat observatorii politici, discursul președintelui a fost ca o „temă pentru acasă” pentru majoritatea parlamentară.
Și președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a subliniat în discursul său rolul noului parlament în promovarea vectorului european: „Misiunea care v-a fost încredințată este o chestiune de mare onoare și responsabilitate. Curtea Constituțională își exprimă încrederea că activitatea celui de-al 12-lea Parlament va reflecta aspirațiile poporului, spiritul Constituției și valorile europene ale Republicii Moldova”.
„Ne angajăm să semnăm tratatul de aderare la UE până în 2028, înainte de încheierea mandatului președintei Maia Sandu”, a promis Igor Grosu, reales cu 55 de voturi din partea deputaților PAS.
Și de aici principala concluzie a primei sesiuni: majoritatea parlamentară va continua să „bulverseze” cursul spre integrarea europeană. Arsenalul său include disciplina înaltă a fracțiunii și aderarea deplină la linia centrului decizional.
A doua concluzie: în noul parlament nu trebuie să ne așteptăm la constructivism și dorință de dialog. Pe măsură ce discuțiile se desfășurau, a devenit din ce în ce mai evident că șansele de compromis ar fi extrem de vagi dacă prezidiul organului legislativ continuă să emită intonații de superioritate și dispreț categoric, chiar insultător.
Se pare că un punct din „tema pentru acasă” a președintelui nu a fost auzit: „Pacea nu înseamnă doar să fim protejați de război, ci și să trăim în bună armonie unii cu alții aici, acasă – indiferent de limba pe care o vorbim, de comunitatea etnică din care facem parte, de biserica la care mergem sau de preferințele noastre politice”.
Aproape jumătate dintre membrii celui de-al 12-lea Parlament sunt aleși pentru prima dată. Prima sesiune a început cu un pic de agitație și confuzie organizatorică. În timp ce înainte erau de fapt doar două fracțiuni care stăteau în sală, iar gestionarea proceselor în Secretariat era bine unsă, acum erau șase, fiecare cu propriul stil, retorică și ambiții. Deputații erau confuzi în plasarea lor, căutându-și locurile. Iar acest haos avea ceva care amintea de atmosfera solemnă și incitantă de la 1 septembrie. Și „clopoțelul” a sunat – imnul a fost cântat – cu cinci minute întârziere.
Există șase facțiuni în cel de-al 12-lea Parlament: Fracțiunea majoritară PAS, formată din 55 de deputați (prezidată de Doina German), precum și fracțiunile PSRM (prezidată de Igor Dodon) – 17 deputați, PCRM (prezidată de Diana Caraman) – 8 deputați, Blocul Alternativa (prezidat de Gaic Vartanyan) – 8 deputați, Partidul Nostru (prezidat de Renato Usatîi) – 6 deputați și Partidul Democrația Acasă (DA) (prezidat de Vasile Costiuc) – 6 deputați. Vasile Tarlev, liderul partidului Viitorul Moldovei, care a intrat în Parlament pe lista Blocului Patriotic, a declarat că va fi deputat independent.
Liderii fracțiunilor și-au conturat poziția în noul parlament.
Doina Herman, din partea PAS, și-a exprimat încrederea că Parlamentul XII va deveni „un parlament al aderării la Uniunea Europeană”.
Igor Dodon a spus că PSRM va fi „o forță de opoziție dură, critică, dar profesionistă și responsabilă, cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor”. Întâmplător sau nu, fostul prim-ministru Dorin Recean a părăsit sala de ședințe în timpul discursului președintelui PSRM și a revenit exact la finalul acestuia. A părut o ieșire demonstrativă și părea că fiecare pas pe care îl făcea bătea înapoi rima versurilor: „Pentru mine fiecare sunet îmi chinuie auzul…”.
Diana Caraman a declarat că PCRM „nu recunoaște legitimitatea unui guvern construit pe minciună și va lupta pentru dreptate prin toate mijloacele legale”.
Ion Ceban de la „Alternativa” a anunțat că fracțiunea va reprezenta „adevărata opoziție” în Parlament și că „Europa trebuie construită acasă, în fiecare zi – nu prin pliante, ci prin acțiuni concrete pentru cetățenii țării noastre”.
Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru, a declarat că își dorește un parlament în care să fie susținute atât inițiativele majorității, cât și cele ale opoziției și că fracțiunea va susține „orice proiect bine fundamentat, real, menit să îmbunătățească viața cetățenilor”.
Liderul DA, Vasile Kostiuc, și-a exprimat speranța că noul parlament va avea mai multă deschidere din partea majorității față de celelalte fracțiuni și a regretat că ambasadorii au părăsit ședința imediat după discursul președintelui. De asemenea, el s-a plâns că fracțiunea nu a obținut biroul cel mai convenabil amplasat și chiar a amenințat că va organiza audiențe cu cetățenii în sală.
