Raportul de monitorizare Expert-Grup evidențiază progresele înregistrate de Curtea de Conturi, inclusiv în domeniul controlului finanțelor publice, evaluat în ansamblu la 3,8 din 5 puncte. Potrivit JS, „acest lucru arată că, în ciuda progreselor înregistrate, există încă un spațiu considerabil pentru consolidarea și modernizarea acestui sector, care este esențial pentru buna guvernanță și transparența în utilizarea resurselor publice”.
În acest context, situația privind punerea în aplicare a celor două recomandări principale referitoare la Curtea de Conturi a fost analizată de membrii CS. S-a constatat că, în ciuda progreselor notabile înregistrate de instituție, există încă dificultăți în eforturile acesteia de a reforma și alinia controlul financiar al țării la standardele europene.
În ceea ce privește realizările, raportul experților notează implementarea cu succes a Strategiei de dezvoltare a PS, care a primit un punctaj ridicat de 4,5 din 5 puncte. Astfel, în 2024, au fost planificate 52 de activități pentru consolidarea capacității instituției, iar nivelul de implementare a acestora a fost de peste 90%. Cele mai importante dintre acestea vizează dezvoltarea cadrului normativ și metodologic, îmbunătățirea performanței activităților de audit și adaptarea practicilor la standardele internaționale.
Curtea de Conturi a revizuit Manualul Sistemului de Management al Calității, care impune stabilirea unor obiective clare și evaluarea strictă a riscurilor asociate activității de audit. În același timp, instituția a elaborat Strategia de audit pentru perioada 2025-2027, care se axează pe domeniile cu impact semnificativ asupra societății, precum și pe utilizarea eficientă a resurselor și monitorizarea strictă a politicilor publice. Manualul de audit al performanței și Manualul de audit al conformității au fost, de asemenea, actualizate și vor fi testate în curând pentru a asigura o punere în aplicare optimă.
Un alt aspect important al reformei este activitatea Curții de Conturi în vederea îmbunătățirii funcționalității instituției. Acest aspect este abordat până în prezent prin alocarea de personal specializat – exclusiv pentru audituri complexe și multidimensionale, ceea ce permite o analiză aprofundată și o evaluare eficientă a utilizării resurselor bugetare. În plus, participarea constantă a reprezentanților Curții de Conturi la grupurile de lucru instituite pentru coordonarea procesului de integrare europeană, precum și la dezbaterile publice pe teme strategice, demonstrează implicarea constantă și deschiderea spre dialog a acesteia cu toate părțile interesate.
De asemenea, raportul atrage atenția asupra unora dintre constrângerile care afectează activitatea Curții de Conturi. Instituția se confruntă cu o autonomie financiară limitată, ceea ce face dificilă gestionarea eficientă a resurselor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. De asemenea, există un deficit semnificativ de personal calificat, iar fluctuația personalului se datorează parțial condițiilor de remunerare necompetitive în raport cu complexitatea sarcinilor îndeplinite. Nivelul de punere în aplicare a recomandărilor de audit trebuie îmbunătățit, iar comunicarea și cooperarea cu organizațiile auditate și cu agențiile de aplicare a legii ar trebui să rămână o prioritate.
În general, experții au evaluat cu 4 puncte punerea în aplicare de către autorități a recomandărilor de asigurare a independenței Camerei de Conturi din punct de vedere organizațional, funcțional și financiar. Ei au fost îndemnați la acest rezultat ridicat de modificările legislative adoptate anul trecut, care au permis Camerei de Conturi să își aprobe în mod independent schema de personal. Această măsură a fost pusă în aplicare efectiv în februarie 2025, odată cu adoptarea noii structuri organizatorice a instituției. Aceasta reprezintă, fără îndoială, un pas important către consolidarea independenței instituției.
În ceea ce privește independența financiară, Curtea de Conturi, împreună cu Ministerul de Finanțe, a inițiat un proces legislativ de modificare a cadrului juridic care reglementează organizarea și funcționarea sa, astfel încât bugetul să fie aprobat în final de Parlament. Această abordare vizează consolidarea autonomiei instituției în gestionarea propriilor resurse.
Cu toate acestea, raportul subliniază necesitatea de a se alinia mai mult la cele mai bune practici europene, care solicită autorităților naționale să recunoască importanța și să respecte independența Instituției Supreme de Audit. Independența financiară nu este încă absolută, ca să spunem așa, ceea ce limitează punerea în aplicare a priorităților strategice și afectează capacitatea Camerei de a atrage și păstra personal calificat în cadrul actualului sistem de remunerare.
În plus, potrivit experților societății civile, instituția rămâne vulnerabilă la interferențe politice, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor și punerea în aplicare a programului anual de audit, iar competențele sale sunt limitate și nu acoperă pe deplin unele autorități cu un impact economic și social ridicat asupra societății și vieții publice.
