Un alt studiu realizat de personalul Departamentului de Cercetare Demografică a constatat că emigrarea este mai frecventă în rândul bărbaților, al tinerilor în vârstă de aproximativ 19 ani și al celor cu studii superioare. Bineînțeles, această reducere a populației apte de muncă și cu studii superioare riscă să ducă la o lipsă acută de forță de muncă calificată. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are propria sa viziune pentru rezolvarea problemei deficitului de forță de muncă în contextul scăderii populației.
„Intenționăm să atragem lucrători din străinătate, nu numai din țările UE, în sectoarele promițătoare în care este nevoie de forță de muncă calificată și necalificată. Forța de muncă calificată este deosebit de importantă. Acest lucru necesită adaptarea legislației și a instituțiilor care reglementează migrația și autorizarea. De exemplu, forța de muncă mai ieftină vine din Asia, de care avem nevoie deoarece există o lipsă de lucrători pe piață – chiar și pentru construcția de drumuri, companiile nu găsesc personal. Unii investitori ar dori să aducă specialiști proprii pe care noi nu îi avem”, a declarat ministrul Eugeniu Osmokescu.
Cine, de unde și de ce…
În același timp, experții avertizează asupra riscurilor asociate liberalizării pieței muncii și deschiderii imigrației. Iar pentru a înțelege aceste riscuri, este necesar să cunoaștem „profilul” unui imigrant.
Logos Press mulțumește Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) pentru o analiză detaliată a profilului și numărului de străini, inclusiv imigranți, care aleg Moldova în ultimii ani. Potrivit datelor instituției, până la sfârșitul anului 2024, numărul total al străinilor (inclusiv apatrizii) aflați pe teritoriul Republicii Moldova este de 24.437 – aproximativ 0,6% din populația țării. Dinamica numărului acestora depinde în mod direct de factorii externi. Anul trecut, ponderea combinată a cetățenilor din Ucraina și Federația Rusă a ajuns la 53% (28% și, respectiv, 25%). Urmează cetățenii din Turcia și India – 6% fiecare.
În ceea ce privește imigranții, numărul acestora a crescut de la 2.875 în 2020 (începutul COVID-19) la 7.203 în 2023. În 2024, sosesc 6.565 de imigranți, cei mai mulți provenind din Federația Rusă (18,5 %) și Ucraina (13,6 %), precum și din Turcia (12,9 %) și India (8 %). Cele mai frecvente sosiri sunt pentru muncă, reîntregirea familiei și studii.
Imigrația în Moldova se caracterizează prin predominanța bărbaților – aproximativ 66% dintre ei. În ceea ce privește nivelul de educație, ponderea persoanelor cu studii medii de specialitate, studii superioare sau grade academice este mai mică de jumătate. În ultimii ani s-a înregistrat o scădere a ponderii imigranților cu studii superioare. Astfel, în Republica Moldova imigrează în principal străini cu nivel de educație secundară generală, ceea ce indică o creștere a afluxului de studenți și lucrători necalificați. Dimpotrivă, persoanele educate părăsesc țara.
„Aceste tendințe confirmă diversificarea motivelor de migrație și atestă consolidarea constantă a fluxurilor de străini în Republica Moldova”, a declarat GIM.
Instituția califică situația drept „fără precedent”. În perioada 01.03.2023 – 31.12.2024, 84.955 de persoane au fost preînregistrate pe teritoriul țării pentru protecție temporară. Dintre acestea, 66.456 au fost documentate ca beneficiari de protecție temporară. În această categorie, cel mai mare număr – 65 893 de persoane – sunt cetățeni ai Ucrainei, urmați la mare distanță de ruși și azeri.
Distribuția imigranților în funcție de țara de cetățenie în 2020-2024, în procente
„Bună treabă!” Dar riscurile rămân
Între timp, partenerii europeni au apreciat drept „bună” punerea în aplicare a programului național de gestionare a fluxurilor migratorii, azil și integrare a străinilor pentru 2022-2025 și a planului său de acțiune. În 2024, aproape jumătate din toate acțiunile din plan au fost puse în aplicare. „Cadrul juridic pentru gestionarea migrației legale și ilegale este parțial armonizat cu legislația UE, dar trebuie să fie îmbunătățit”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Dar riscurile sunt în creștere – la fel și fluxul de străini. Potrivit Poliției de Frontieră, în primele șase luni ale acestui an, fluxul de persoane care traversează frontiera de stat a crescut cu peste 9 % față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind înregistrate aproape 9,6 milioane de traversări. Au fost prevenite peste 4 200 de tentative de trecere neautorizată a frontierei. Chiar zilele trecute, Poliția de Frontieră a raportat demascarea unei alte rețele implicate în migrația ilegală. Au fost reținuți doi cetățeni moldoveni, care transportau pentru bani migranți din țările afro-asiatice până la frontiera moldo-română. Printre victime s-a numărat un cetățean nepalez în vârstă de 31 de ani, care a plătit 4 500 de euro pentru „tranzitul” spre Europa.
Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) și Poliția de Frontieră (IGPF) intensifică formarea personalului pentru gestionarea fluxurilor masive de cetățeni străini și solicitanți de azil. Un astfel de exercițiu comun „AFLUX-2025” a avut loc recent în zona Oknica, în apropierea frontierei cu Ucraina. Exercițiul a pus în practică coordonarea pe teren, competențele operaționale și cooperarea între agenții.
În același timp, Moldova înăsprește regulile de obținere a cetățeniei. Noua procedură intră în vigoare la 24 decembrie, ea prevede un examen obligatoriu în limba română și un test de cunoaștere a Constituției Republicii Moldova. Autoritățile competente au calificat legea privind cetățenia Republicii Moldova drept un document de „importanță fundamentală pentru securitatea națională”.
De la un cap bolnav la unul sănătos?
Experții consideră problema emigrării moldovenilor din țară și a migrației străinilor în Moldova drept una dintre temele centrale ale securității naționale. Și nu consideră corect să urmeze recomandările externe. Potrivit Elenei Merjineanu, doctor în drept, profesor asociat, partenerii europeni vor saluta orice liberalizare pentru migranții străini și integrarea lor în Moldova, dar această evaluare nu trebuie să ne impresioneze sau să ne mulțumească:
„Este important pentru țările UE să reducă numărul de migranți de pe teritoriul lor, ceea ce înseamnă că europenii tind să transfere o parte din problema lor în alte state, la periferia UE. Cu cât Moldova își adaptează mai mult legislația la cerințele UE, cu atât este mai probabil că ne vom trezi cu migranții lor pe teritoriul nostru. Repet, aprecierile pozitive ale străinilor cu privire la politica de migrație a Moldovei nu trebuie să ne inducă în eroare”.
Potrivit expertului, Moldova s-ar putea confrunta ulterior cu parteneriate în acest domeniu, „frumos încadrate în narațiunea lipsei forței de muncă”.
„Noul Pact al UE privind migrația și azilul prevede parteneriate și cu state din afara UE. Germania este, de asemenea, interesată de această problemă. Dacă partenerii din UE ar fi ținut cont de interesul Moldovei, ar fi susținut politica demografică și planul de industrializare pentru a păstra moldovenii acasă. Din păcate, fără să discrimineze pe nimeni, europenii își dau seama că pentru ei un migrant moldovean cu studii este mai convenabil decât un extracomunitar fără studii și profund religios. Aici interesele Moldovei și ale UE nu coincid”, consideră Merjineanu.
Elena Merjineanu vorbește și despre consecințele „liberalizării” migrației:
„În primul rând, antreprenorii care beneficiază de forță de muncă migrantă ieftină vor apăra interesele economice pe termen scurt și vor critica orice încercare de înăsprire a regimului migrației.
În al doilea rând, după eșecul inevitabil al liberalizării migrației forței de muncă, o încercare de a reveni la un regim strict normal va atrage critici foarte dure din partea UE. Un exemplu în acest sens este conflictul în care se află Ungaria pentru că refuză să accepte o cotă de migranți ilegali și plătește o amendă de 20 000 EUR pentru fiecare migrant neacceptat. Acesta este un exemplu al tensiunilor în care se poate afla un stat care apără interesul național.
În al treilea rând, rata natalității migranților este mai mare decât cea a moldovenilor, iar cu populația mică a țării, chiar și pe termen scurt, cultura și compoziția socială a țării și, de fapt, însăși esența Moldovei vor fi erodate și distruse”.
Acest lucru este deosebit de important, deoarece Moldova se află la răscrucea dintre Vest și Est”, consideră expertul. Orice creștere economică a țărilor BRICS va duce la o deplasare a interesului geografic al migranților din Europa spre Est, ceea ce reprezintă o amenințare potențială pentru țară. În plus, inevitabila criză economică majoră din Europa (citată ca fiind ciclică, dar cu factori contemporani suprapuși) face UE mai vulnerabilă și crește interesul pentru țările cu terenuri fertile.
„Moldova nu-și realizează potențialul, suntem într-o zonă excepțională din punct de vedere geopolitic și climatic. Dacă vom permite ca esența noastră culturală să fie distrusă acum, vom suferi enorm. Viitoarea criză economică ar trebui văzută ca o oportunitate de a-i aduce pe moldoveni înapoi acasă, nu ca o scuză pentru liberalizarea regimului pentru străini! Moldova este pentru urmașii urmașilor noștri, nu pentru imigranți”, a conchis Elena Merjineanu.
